În Iconia
1 În Iconia, ei au intrat în sinagoga iudeilor și au vorbit în așa fel încât o mare mulțime de iudei și de greci au crezut. 2 Însă iudeii care au refuzat să creadă, i-au instigat împotriva fraților pe neevrei și le-au înveninat sufletele. 3 Totuși, Pavel și Barnabas au mai rămas acolo destul de mult timp, vorbind cu îndrăzneală despre Domnul, Care mărturisea despre Cuvântul harului Său, lăsând să se facă semne și minuni prin mâinile lor. 4 Mulțimea din cetate s-a împărțit: unii erau cu iudeii, iar alții erau cu apostolii. 5 Neevreii și iudeii, alături de conducătorii lor, s-au înțeles să-i chinuie și să-i omoare cu pietre. 6 Dându-și seama de lucrul acesta, Pavel și Barnabas au fugit în cetățile Licaoniei, Listra și Derbe, și în vecinătatea acestora. 7 Ei au vestit Evanghelia și acolo.
În Listra și Derbe
8 În Listra ședea un om neputincios, care nu umblase niciodată, fiind olog încă din pântecul mamei lui. 9 El îl asculta pe Pavel în timp ce vorbea. Pavel s-a uitat drept la el și, văzând că are credință ca să fie vindecat, 10 i-a zis cu glas tare: „Ridică-te și stai drept în picioare!“. El a sărit în picioare și a început să umble. 11 Când au văzut mulțimile ce a făcut Pavel, și-au ridicat glasul, zicând în limba licaoniană: „Zeii au coborât la noi în chip de oameni!“ . 12 Pe Barnabas îl numeau „Zeus“ , iar pe Pavel, „Hermes“ , pentru că el era cel ce vorbea mulțimilor . 13 Preotul lui Zeus, al cărui templu era în fața cetății, a adus boi și ghirlande de flori la porți și, împreună cu mulțimile, voia să le aducă jertfă. 14 Când au auzit aceasta, apostolii Barnabas și Pavel și-au sfâșiat hainele și s-au repezit afară, în mijlocul mulțimii, strigând: 15 „Oamenilor, de ce faceți aceste lucruri? Și noi suntem oameni obișnuiți, ca și voi! Noi vă vestim Evanghelia ca să vă întoarceți de la aceste lucruri nefolositoare la Dumnezeul cel Viu, Care a făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele. 16 În generațiile trecute, El a lăsat toate națiunile să umble pe propriile lor căi, 17 cu toate că nu S-a lăsat fără mărturie în a face bine, dându-vă ploi din cer și anotimpuri roditoare, săturându-vă de hrană și umplându-vă inimile de bucurie“. 18 Chiar și cu aceste cuvinte, cu greu au reușit să împiedice mulțimile să le aducă jertfă.
19 Niște iudei din Antiohia și din Iconia au venit și au convins mulțimile să li se alăture . Ei au aruncat cu pietre în Pavel și apoi l-au târât afară din cetate, crezând că a murit. 20 Însă, când ucenicii s-au strâns în jurul lui, Pavel s-a ridicat și a intrat în cetate. A doua zi a plecat la Derbe împreună cu Barnabas.
Întoarcerea în Antiohia Siriei
21 După ce au vestit Evanghelia și în cetatea aceea și au făcut destul de mulți ucenici, s-au întors în Listra, în Iconia și în Antiohia, 22 întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să rămână în credință și spunând că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri. 23 Au desemnat prezbiteri în fiecare biserică și, cu rugăciune și post, i-au încredințat Domnului, în Care crezuseră. 24 Apoi au trecut prin Pisidia și au venit în Pamfilia. 25 Au predicat Cuvântul în Perga, s-au dus în Atalia, 26 iar de acolo au plecat pe mare spre Antiohia, locul de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu în vederea lucrării pe care o îndepliniseră. 27 Când au ajuns, au adunat biserica și le-au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu cu ei și cum deschisese El neevreilor ușa credinței. 28 Și au rămas mult timp acolo , cu ucenicii.
Pavel și Barnaba, în Iconium
1 În Iconium, Pavel și Barnaba au intrat împreună în sinagoga iudeilor și au vorbit, astfel că o mare mulțime de iudei și de greci au crezut. 2 Dar iudeii care n‑au crezut au stârnit și au tulburat sufletele neamurilor împotriva fraților. 3 Totuși, au rămas destul de multă vreme acolo și vorbeau cu îndrăzneală despre Domnul, care adeverea Cuvântul harului Său cu semne și minuni ce se făceau prin mâinile lor. 4 Mulțimea din cetate s‑a dezbinat: unii erau cu iudeii, alții cu apostolii . 5 Dar neamurile și iudeii, împreună cu mai‑marii lor, au pus la cale să le facă rău și să‑i ucidă cu pietre. 6 Pavel și Barnaba au prins de veste și au fugit în cetățile Licaoniei – Listra, Derbe și în împrejurimi – 7 și au propovăduit Evanghelia acolo.
Pavel și Barnaba, în Listra
8 În Listra era un bărbat neputincios de picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată. 9 El îl asculta pe Pavel când vorbea. Acesta s‑a uitat țintă la el și, văzând că are credință ca să fie vindecat, 10 a zis cu glas tare: „Ridică‑te drept în picioare!” Acela s‑a ridicat și a început să umble. 11 Văzând ce a făcut Pavel, mulțimile și‑au ridicat glasul, zicând în limba licaoniană: „Zeii au coborât la noi în chip omenesc!” 12 Pe Barnaba îl numeau Zeus, iar pe Pavel, Hermes, fiindcă el folosea cuvântul. 13 Preotul de la templul lui Zeus, care era la intrarea cetății, a adus tauri și cununi în fața porților și voia , împreună cu mulțimile, să le aducă jertfe. 14 Apostolii Barnaba și Pavel, auzind aceasta, și‑au rupt hainele și s‑au repezit în mijlocul mulțimii, strigând: 15 „Oameni buni, de ce faceți lucrul acesta? Și noi suntem oameni, la fel ca voi, dar vă propovăduim vestea cea bună ca să vă întoarceți de la cele deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele. 16 În generațiile trecute, El a lăsat toate neamurile să umble pe căile lor. 17 Totuși , nu a rămas fără mărturie, întrucât v‑a făcut bine, v‑a dat ploi din cer, timpuri roditoare, belșug de hrană și v‑a umplut inimile de bucurie.” 18 Vorbind astfel, abia au potolit mulțimile să nu le aducă jertfe.
19 Însă din Antiohia și Iconium au venit niște iudei, care au înduplecat mulțimile; l‑au lovit cu pietre pe Pavel, apoi l‑au târât în afara cetății, crezând că a murit. 20 Dar când l‑au înconjurat ucenicii, Pavel s‑a ridicat și a intrat în cetate.
Pavel și Barnaba, în Derbe. Întoarcerea în Antiohia Siriei
A doua zi, Pavel a plecat cu Barnaba la Derbe. 21 După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta și au făcut mulți ucenici, s‑au întors în Listra, în Iconium și în Antiohia Pisidiei , 22 întărind sufletele ucenicilor, îndemnându‑i să rămână în credință și spunându‑le : „În Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.” 23 Le‑au rânduit prezbiteri în fiecare biserică, după ce s‑au rugat și au postit, apoi i‑au încredințat în mâna Domnului, în care crezuseră. 24 După aceea, au trecut prin Pisidia și au ajuns în Pamfilia; 25 apoi au vestit Cuvântul în Perga și au coborât la Atalia. 26 De acolo au mers pe mare la Antiohia, unde fuseseră încredințați în grija harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o îndepliniseră. 27 După ce au ajuns ei, au adunat biserica și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei și cum le‑a deschis neamurilor ușa credinței. 28 Ei au rămas destul de multă vreme [acolo] cu ucenicii.