Vindecarea ologului de la poarta Templului
1 Petru și Ioan se duceau împreună la Templu, la ceasul de rugăciune; era ceasul al nouălea. 2 Un om olog încă din pântecul mamei lui era adus și așezat în fiecare zi la poarta Templului, cea numită „Frumoasă“, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în Templu. 3 Când acesta i-a văzut pe Petru și Ioan urmând să intre în Templu, a cerut de la ei milostenie. 4 Petru, ca și Ioan, s-a uitat drept la el și a zis: „Uită-te la noi!“. 5 El i-a privit cu atenție, așteptând să primească ceva de la ei.
6 Dar Petru i-a zis: „Argint și aur n-am, însă ceea ce am, îți dau: în Numele lui Isus Cristos nazarineanul, ridică-te și umblă!“. 7 Și, apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Deodată picioarele și gleznele i s-au întărit, 8 a sărit în picioare și a început să umble. Apoi a intrat în Templu împreună cu ei și umbla, sărea și-L lăuda pe Dumnezeu. 9 Tot poporul l-a văzut umblând și lăudându-L pe Dumnezeu. 10 Ei l-au recunoscut ca fiind cel ce stătea și cerea milostenie la Poarta Frumoasă a Templului și au rămas foarte uimiți și mirați de ceea ce i se întâmplase.
Petru vorbește mulțimii
11 În timp ce el mergea după Petru și Ioan, tot poporul, uimit, a alergat la ei în porticul numit „al lui Solomon“.
12 Văzând aceasta, Petru a zis poporului: „Bărbați israeliți, de ce sunteți uimiți de acest lucru și de ce vă uitați la noi de parcă prin propria noastră putere sau evlavie l-am făcut să umble? 13 Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul strămoșilor noștri, L-a glorificat pe Slujitorul Său, Isus, pe Care voi L-ați dat pe mâna lui Pilat și v-ați lepădat de El în prezența acestuia, cu toate că el hotărâse să-L elibereze. 14 Voi v-ați lepădat de Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se elibereze un ucigaș. 15 L-ați omorât pe Prințul vieții, pe Care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți și ai Cărui martori suntem noi. 16 Pe baza credinței în Numele Lui, Însuși Numele Lui l-a întărit pe omul acesta pe care-l vedeți și cunoașteți. Și credința care este prin Isus i-a dat această vindecare deplină înaintea voastră, a tuturor!
17 Acum, fraților, știu că ați făcut așa din neștiință, la fel ca și conducătorii voștri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce prevestise prin gura tuturor profeților, și anume: Cristosul Său urma să sufere. 19 Pocăiți-vă, deci, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, 20 ca să vină astfel din prezența Domnului vremuri de înviorare și El să-L trimită pe Cel pe Care L-a desemnat mai dinainte pentru voi, pe Cristos Isus, 21 pe Care Cerul trebuie să-L primească până la vremurile restaurării tuturor lucrurilor, așa cum a rostit Dumnezeu încă din vechime prin gura sfinților Săi profeți.
22 Căci Moise a zis:
«Domnul, Dumnezeul vostru,
vă va ridica dintre frații voștri
un Profet asemenea mie.
De El să ascultați în tot ce vă va spune!
23 Dacă cineva nu va asculta de Acel Profet
va fi nimicit din popor» .
24 De asemenea, toți profeții, de la Samuel și până la toți ceilalți care au vorbit după el, au vestit zilele acestea. 25 Voi sunteți fiii profeților și ai legământului pe care l-a încheiat Dumnezeu cu strămoșii voștri, când i-a spus lui Avraam:
«Prin urmașul tău
vor fi binecuvântate toate națiunile pământului!» .
26 Când Dumnezeu L-a ridicat pe Slujitorul Său Isus , L-a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându-vă pe fiecare de la nelegiuirile voastre“.
Vindecarea ologului din naștere
1 Petru și Ioan urcau spre Templu la ceasul al nouălea, care era ceasul rugăciunii . 2 Acolo era un om olog din naștere, pe care‑l purtau și îl puneau în fiecare zi la poarta Templului numită Frumoasă, ca să le ceară milostenie celor ce intrau în Templu. 3 Văzându‑i pe Petru și pe Ioan că urmau să intre în Templu, le‑a cerut milostenie. 4 Petru, ca și Ioan, l‑a privit țintă și i‑a zis: „Uită‑te la noi!” 5 Și el îi privea cu atenție, așteptând să primească ceva de la ei. 6 Petru i‑a zis: „Nu am nici argint, nici aur, dar ce am, aceea îți dau: în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, ridică‑te și umblă!” 7 Și l‑a prins de mâna dreaptă și l‑a ridicat. Îndată i s‑au întărit tălpile și gleznele, 8 a sărit în picioare și a început să umble, apoi a intrat cu ei în Templu, umblând, sărind și lăudându‑L pe Dumnezeu. 9 Tot poporul l‑a văzut umblând și lăudându‑L pe Dumnezeu. 10 Îl cunoșteau că era cel ce stătea la Poarta Frumoasă a Templului ca să ceară milostenie, și au fost cuprinși de înfiorare și de uimire pentru ce i se întâmplase.
Cuvântarea lui Petru în Porticul lui Solomon
11 Fiindcă el se ținea de Petru și de Ioan, tot poporul, uimit, a alergat către ei în porticul numit al lui Solomon. 12 Când a văzut aceasta , Petru a vorbit poporului astfel : „Bărbați israeliți, de ce vă mirați de lucrul acesta și de ce ne priviți stăruitor, ca și cum prin puterea sau evlavia noastră l‑am făcut să umble? 13 Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul părinților noștri L‑a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L‑ați predat și L‑ați tăgăduit înaintea lui Pilat, măcar că acela avea de gând să‑I dea drumul. 14 Voi L‑ați tăgăduit pe Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se dăruiască un ucigaș. 15 L‑ați omorât pe Întemeietorul vieții, pe care Dumnezeu L‑a înviat din morți; noi suntem martori ai Lui. 16 Prin credința în Numele lui Isus , Numele Său l‑a întărit pe acesta pe care‑l vedeți și‑l cunoașteți; credința care vine prin El i‑a dat omului acestuia o sănătate deplină în fața voastră, a tuturor.
17 Acum, fraților, știu că voi, la fel ca mai‑marii voștri, din neștiință ați făcut așa. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai dinainte prin gura tuturor profeților – că Hristosul Său va pătimi. 19 Pocăiți‑vă, așadar, și întoarceți‑vă, ca să vi se șteargă păcatele, 20 așa încât să vină de la Domnul vremuri de înviorare și să‑L trimită pe Cel dinainte rânduit pentru voi: pe Isus Hristos, 21 pe care cerul trebuie să‑L primească până la vremea restaurării tuturor lucrurilor , despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinților Săi profeți din vremuri străvechi! 22 Moise le‑a zis [părinților noștri]: Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre frații voștri un profet ca mine; pe el să‑l ascultați în tot ce vă va spune! 23 Și oricine nu‑l va asculta pe acel profet să fie nimicit din mijlocul poporului. 24 De asemenea, toți profeții, de la Samuel la cei de după el, au vorbit și au vestit aceste zile. 25 Voi sunteți fiii profeților și ai legământului pe care l‑a făcut Dumnezeu cu părinții noștri, când i‑a zis lui Avraam: Prin seminția ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului. 26 După ce L‑a ridicat pe Robul Său [Isus], Dumnezeu L‑a trimis mai întâi la voi , ca să vă binecuvânteze, dacă vă veți întoarce fiecare de la răutățile voastre.”