Remedierea crizei
1 În acea zi, împăratul Ahașveroș i-a dat împărătesei Estera proprietatea lui Haman, dușmanul iudeilor, iar Mardoheu a ajuns înaintea împăratului, căci Estera îi spusese că erau rude . 2 Împăratul și-a scos de pe deget inelul cu sigiliul imperial, pe care-l luase înapoi de la Haman, și i l-a dat lui Mardoheu. Iar Estera l-a făcut pe Mardoheu stăpân peste proprietatea lui Haman.
3 Apoi, Estera s-a dus din nou înaintea împăratului și i-a vorbit. A căzut la picioarele lui, a plâns și a căutat bunăvoința lui, ca să oprească răul adus de agaghitul Haman și planul pe care acesta l-a pus la cale împotriva iudeilor. 4 Împăratul i-a întins Esterei sceptrul de aur, iar Estera s-a ridicat și a stat înaintea împăratului.
5 Ea a zis atunci:
‒ Dacă împăratul crede că este bine și dacă am găsit bunăvoință înaintea lui, dacă sfatul acesta i se pare potrivit împăratului, iar eu sunt plăcută în ochii lui, să fie scris să se anuleze scrisorile gândite de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, pe care le-a scris ca să-i nimicească pe iudeii din toate provinciile împăratului. 6 Cum aș putea să văd eu nenorocirea care va veni peste poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?
7 Împăratul Ahașveroș i-a zis atunci împărătesei Estera și iudeului Mardoheu:
‒ Iată, i-am dat Esterei proprietatea lui Haman, iar el a fost spânzurat pe lemn, deoarece ridicase mâna împotriva iudeilor. 8 Scrieți, deci, cu privire la iudei, ce credeți că este bine, în numele împăratului, și sigilați scrisoarea cu inelul împăratului, căci o scrisoare care a fost scrisă în numele împăratului și a fost sigilată cu inelul împăratului nu poate fi anulată.
9 Scribii împăratului au fost chemați atunci, în luna a treia, adică în luna sivan, în a douăzeci și treia zi, iar aceștia au scris fiecare poruncă a lui Mardoheu, atât pentru iudei, cât și pentru satrapi, pentru guvernatori și pentru conducătorii celor o sută douăzeci și șapte de provincii care se întindeau din India până în Cuș. Au scris fiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor – în scrierea și limba lor. 10 El a scris în numele împăratului Ahașveroș, a sigilat scrisorile cu inelul împăratului și le-a trimis prin curieri călare pe armăsari crescuți în herghelia imperială. 11 Împăratul dădea iudeilor din fiecare cetate dreptul de a se mobiliza și de a-și apăra viețile, de a nimici, de a ucide și de a distruge orice armată, popor sau provincie care s-ar ridica împotriva lor, a copiilor și a femeilor lor, ca să le jefuiască averile. 12 Puteau să facă aceasta în toate provinciile împăratului Ahașveroș, într-o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii adar. 13 O copie a scrisorii era dată ca lege în fiecare provincie, aducându-se la cunoștința tuturor popoarelor că iudeii sunt gata, în acea zi, să se răzbune pe dușmanii lor. 14 Curierii, călare pe armăsarii împăratului, au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat și în citadela Susei.
Ziua de jale transformată în zi de triumf
15 Mardoheu a ieșit din prezența împăratului, purtând o mantie imperială alb-albăstruie, o coroană mare de aur și o robă de in subțire și de purpură. Cei din cetatea Susa strigau de bucurie și de fericire. 16 Pentru iudei nu era decât fericire și bucurie, veselie și onoare. 17 În fiecare provincie și în fiecare cetate, oriunde ajungea decretul împăratului, era bucurie și veselie printre iudei, erau ospețe și zile de sărbătoare. Și mulți oameni din popoarele care locuiau în țară s-au declarat iudei, căci îi apucase groaza de iudei.
Decretul pentru apărarea iudeilor
1 În aceeași zi, împăratul Ahașveroș i‑a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmașul iudeilor. Și Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera spusese că erau rude . 2 Împăratul și‑a scos inelul cu pecete pe care‑l luase înapoi de la Haman și i l‑a dat lui Mardoheu, iar Estera l‑a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.
3 Apoi, Estera i‑a vorbit din nou înaintea împăratului. A căzut la picioarele lui, a plâns, l‑a rugat să înlăture urmările răutății lui Haman, agaghitul, și planul întocmit împotriva iudeilor. 4 Împăratul i‑a întins Esterei sceptrul de aur și ea s‑a ridicat și a stat în picioare înaintea împăratului. 5 Estera a zis: „Dacă împăratul găsește cu cale și dacă am căpătat trecere înaintea lui, dacă i se pare cuvenit împăratului și dacă eu sunt plăcută înaintea lui, să scrie să se oprească scrisorile lui Haman, agaghitul, fiul lui Hamedata, trimise de el pentru a‑i nimici pe iudeii care sunt în toate provinciile împăratului. 6 Căci cum aș putea eu să văd nenorocirea care ar atinge poporul meu și cum aș putea să văd pieirea celor din neamul meu?” 7 Împăratul Ahașveroș le‑a zis împărătesei Estera și iudeului Mardoheu: „Iată, i‑am dat Esterei casa lui Haman, care a fost atârnat de stâlp pentru că întinsese mâna împotriva iudeilor. 8 Cât despre voi, scrieți în numele împăratului cum veți găsi de cuviință cu privire la iudei și pecetluiți cu inelul împăratului, pentru că un edict scris în numele împăratului și pecetluit cu inelul împăratului nu poate fi desființat.”
9 Scribii împăratului au fost chemați în vremea aceea, în a douăzeci și treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, și edictul dat de Mardoheu le‑a fost trimis în scris iudeilor, satrapilor, guvernatorilor și dregătorilor celor o sută douăzeci și șapte de provincii așezate de la India până în Etiopia, fiecărei provincii după scrierea ei, fiecărui popor în limba lui și iudeilor după scrierea și limba lor. 10 Mardoheu a scris edictul în numele împăratului Ahașveroș și l‑a pecetluit cu inelul împăratului. Apoi a trimis scrisorile prin curieri care călăreau pe cai de poștă, pe armăsari din serviciul imperial. 11 Astfel, împăratul le dădea voie iudeilor, în oricare cetate ar fi fost, să se adune și să‑și apere viețile, să‑i nimicească, să‑i ucidă și să‑i distrugă pe oamenii înarmați din orice popor sau provincie care s‑ar fi arătat dușmani, pe copii și pe femei și să le jefuiască averile. 12 Era rânduită o singură zi în toate provinciile împăratului Ahașveroș, și anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar. 13 O copie a celor ce au fost scrise urma să fie trimisă ca lege în fiecare provincie, dând de știre tuturor popoarelor că iudeii trebuiau să fie pregătiți pentru ziua aceea, ca să le răspundă vrăjmașilor lor pe măsură. 14 Curierii călări pe cai de poștă, pe armăsari din serviciul imperial, au plecat repede și în mare grabă, după porunca împăratului. Edictul a fost publicat și în cetatea Susa.
Biruința iudeilor asupra dușmanilor
15 Mardoheu a ieșit din prezența împăratului cu o haină împărătească violetă și albă, cu o coroană mare de aur și cu o robă de in subțire și de purpură. Cetatea Susa striga și se bucura. 16 Pentru iudei nu era decât lumină, fericire, bucurie și slavă. 17 În fiecare provincie și în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea cuvântul împăratului – edictul lui –, a fost între iudei bucurie și veselie, ospăț și zi de sărbătoare. Și mulți locuitori ai imperiului s‑au făcut iudei, pentru că îi apucase frica de iudei.