1 Vedenia pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoț, cu privire la Iuda și la Ierusalim, în timpul lui Uzia, Iotam, Ahaz și Ezechia, regii lui Iuda.
O națiune răzvrătită
2 Ascultați, ceruri! Ascultă cu atenție, pământule,
căci Domnul a vorbit:
„Am îngrijit copii și i-am crescut,
dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea.
3 Boul își cunoaște stăpânul,
iar măgarul știe ieslea stăpânului său,
însă Israel nu Mă cunoaște,
poporul Meu nu înțelege!“.
4 Vai, națiune păcătoasă,
popor încărcat cu nelegiuire,
sămânță de răufăcători,
copii pervertiți!
Ei L-au părăsit pe Domnul,
L-au disprețuit pe Sfântul lui Israel
și I-au întors spatele.
5 Ce folos să mai fiți loviți,
de vreme ce stăruiți în apostazie?
Tot capul este bolnav
și toată inima suferă!
6 Din tălpi și până-n creștet,
nimic nu este sănătos,
doar răni și vânătăi,
tăieturi sângerânde,
care nu s-au uscat și care n-au fost legate
sau alinate cu ulei.
7 Țara voastră este o pustietate;
cetățile voastre sunt arse de foc.
Străinii vă devorează pământul,
chiar sub privirea voastră;
a ajuns o pustietate,
deoarece a fost distrus de străini.
8 Fiica Sionului este părăsită,
ca o colibă în vie,
ca un adăpost pe un teren cu castraveți,
ca o cetate asediată.
9 Dacă Domnul Oștirilor
nu ne-ar fi lăsat o mică rămășiță,
am fi ajuns ca Sodoma
și ne-am fi asemănat cu Gomora.
10 Ascultați Cuvântul Domnului,
voi, conducători ai Sodomei!
Fiți atenți la Legea Dumnezeului nostru,
voi, popor al Gomorei!
11 „Ce este pentru Mine mulțimea jertfelor voastre?“,
zice Domnul.
„Sunt sătul de arderile-de-tot ale berbecilor
și de grăsimea vițeilor îngrășați!
Nu-Mi place deloc
sângele taurilor, al mieilor sau al țapilor.
12 Cine v-a cerut să vă înfățișați înaintea Mea,
pângărindu-Mi curțile?
13 Nu mai aduceți daruri de mâncare fără rost!
Tămâia voastră este o urâciune înaintea Mea!
Nu pot suferi adunarea de sărbătoare unită cu nelegiuirea:
lunile noi, Sabaturile și adunările voastre.
14 Sufletul Meu urăște lunile voastre noi
și sărbătorile voastre.
Ele au devenit o povară pentru Mine;
am obosit să le mai port.
15 Când vă veți întinde mâinile,
Îmi voi ascunde ochii de voi.
Chiar dacă veți face multe rugăciuni,
nu le voi asculta.
Mâinile vă sunt pline de sânge;
16 spălați-vă și curățiți-vă!
Îndepărtați faptele voastre rele
dinaintea ochilor Mei!
Încetați să faceți ce este rău
17 și învățați să faceți ce este bine!
Căutați dreptatea,
scăpați pe cel asuprit!
Faceți dreptate orfanului
și vorbiți în apărarea văduvei!
18 Veniți acum să ne judecăm!“,
zice Domnul.
„Deși păcatele voastre sunt precum haina stacojie,
ele se vor face albe ca zăpada;
deși sunt roșii ca purpura,
ele se vor face ca lâna.
19 Dacă veți vrea și veți asculta,
veți mânca roadele bune ale țării,
20 dar dacă vă veți împotrivi și vă veți răzvrăti,
veți fi devorați de sabie“,
căci gura Domnului a vorbit.
O cetate necredincioasă
21 Vezi cum orașul credincios
a devenit o prostituată!
Era plin de judecată;
dreptatea locuia în el,
dar acum este plin de ucigași!
22 Argintul vostru s-a făcut zgură,
și băutura voastră este amestecată cu apă.
23 Conducătorii voștri sunt răzvrătiți
și sunt prieteni cu tâlharii.
Toți iubesc mita
și aleargă după daruri!
Nu-l apără pe cel orfan,
iar cauza văduvei n-ajunge înaintea lor.
24 De aceea Stăpânul, Domnul Oștirilor,
Puternicul lui Israel, zice:
„Vai, Îmi voi vărsa mânia asupra vrăjmașilor mei,
Mă voi răzbuna pe dușmanii Mei!
25 Îmi voi întoarce mâna împotriva ta,
voi curăța zgura ta așa cum o curăță leșia
și voi îndepărta toate impuritățile tale.
26 Îi voi face pe judecătorii tăi cum erau odinioară,
iar pe sfetnicii tăi ca la început.
După aceea, ți se va zice:
«Cetate a dreptății»,
«Orașul credincios!»“.
27 Sionul va fi răscumpărat prin judecată,
și cei ai lui care se pocăiesc, prin dreptate.
28 Dar răzvrătiții și păcătoșii vor fi zdrobiți împreună
și cei ce-L părăsesc pe Domnul vor pieri.
29 „Într-adevăr, vă va fi rușine de stejarii sacri
în care vă găseați plăcerea;
veți roși din cauza grădinilor,
pe care le-ați ales.
30 Căci veți fi ca un terebint
ale cărui frunze se veștejesc,
ca o grădină fără apă.
31 Cel puternic va fi ca un câlț,
iar lucrarea sa ca o scânteie.
El și lucrarea lui vor arde împreună,
și nimeni nu-i va stinge“.