Judecată și speranță
1 Așa vorbește Domnul:
„Cerurile sunt tronul Meu,
iar pământul este scăunașul picioarelor Mele!
Unde Mi-ați putea construi voi o casă?
Și unde va fi locul Meu de odihnă?
2 Mâna Mea a făcut toate aceste lucruri
și așa au luat ființă toate“,
zice Domnul.
„Iată însă omul spre care voi privi:
spre cel umil și smerit în duh,
spre cel ce se cutremură la Cuvântul Meu.
3 Oricine înjunghie un bou
nu este mai bun decât cel care omoară un om;
oricine jertfește un miel
nu este mai bun decât cel care rupe gâtul unui câine;
oricine aduce un dar de mâncare
nu este mai bun decât cel ce aduce ca jertfă sângele unui porc
și oricine arde tămâie ca aducere-aminte
nu este mai bun decât cel ce binecuvântează un idol.
Aceștia și-au ales propriile căi,
iar sufletul lor găsește plăcere în spurcăciunile lor.
4 De aceea și Eu voi alege să Mă port aspru cu ei
și să aduc peste ei lucrurile de care se tem,
căci atunci când am chemat, niciunul n-a răspuns,
atunci când am vorbit, n-au ascultat,
ci au făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Mei
și au ales ce nu-Mi place“.
5 Ascultați Cuvântul Domnului,
voi, care tremurați la Cuvântul Său:
„Frații voștri, care vă urăsc
și vă resping din cauza Numelui Meu, au zis:
«Glorificat să fie Domnul!
Să vă vedem bucuria!».
Totuși, ei vor fi făcuți de rușine.
6 Ascultați! Un zgomot se aude din cetate.
Un glas se aude din Templu.
Este glasul Domnului,
răsplătind din plin dușmanilor Săi.
7 Înainte de a simți dureri,
ea a născut;
înainte ca durerile să-i vină,
ea a născut un fiu.
8 Cine a mai auzit una ca asta?
Cine a mai văzut asemenea lucruri?
Se poate naște oare o țară
într-o singură zi?
Se poate oare ca o națiune să fie adusă la viață
așa, într-o clipă?
Și totuși, abia au apucat-o durerile,
că Sionul și-a și născut fiii.
9 Să aduc până la clipa nașterii
și să nu las să se nască?“,
zice Domnul.
„Să opresc oare nașterea,
Eu, Care fac să se nască?“,
zice Dumnezeul tău.
10 „Bucurați-vă împreună cu Ierusalimul și veseliți-vă cu el,
toți cei ce-l iubiți!
Tresăltați de bucurie împreună cu el,
toți cei ce l-ați bocit,
11 ca să fiți hrăniți și săturați
la sânul lui mângâietor,
ca să beți din plin și să vă bucurați
de abundența gloriei lui!“.
12 Căci așa vorbește Domnul:
„Iată, voi face să curgă spre el pacea,
asemenea unui pârâu,
și bogăția națiunilor,
asemenea unui torent care se revarsă.
Veți fi alăptați și purtați pe brațe;
veți fi alintați pe genunchi.
13 Așa cum o mamă își mângâie copilul,
așa vă voi mângâia și Eu
și veți fi mângâiați în Ierusalim“.
14 Când veți vedea aceasta, inima vi se va bucura,
iar trupul vi se va revigora
asemenea ierbii proaspete;
se va cunoaște atunci
că mâna Domnului este cu slujitorii Săi,
iar mânia Sa este împotriva dușmanilor Săi.
15 Căci, iată, Domnul vine într-un foc,
iar carele Lui sunt ca o vijelie!
El Își preface mânia în furie
și mustrarea, în flăcări de foc.
16 Căci Domnul va începe judecata cu foc și cu sabia Sa,
împotriva tuturor oamenilor,
iar cei uciși de Domnul vor fi mulți.
17 „Cei ce se sfințesc și se curățesc pentru a intra în grădini, mergând unul câte unul în mijlocul celor ce mănâncă atât carne de porc, cât și spurcăciuni și șoareci, vor pieri împreună“, zice Domnul.
18 „Căci din cauza faptelor și a gândurilor lor vin să adun toate națiunile și limbile. Ele vor veni și vor vedea gloria Mea.
19 Voi pune un semn între ei și voi trimite pe unii dintre supraviețuitori la națiuni: la Tarșiș, la Pul și la Lud – iscusiți în mânuirea arcului – la Tubal și la Iavan, până în insulele îndepărtate, care n-au auzit vorbindu-se de Mine și nici nu Mi-au văzut gloria. Ei vor vesti gloria Mea printre națiuni. 20 Ei îi vor aduce din mijlocul tuturor națiunilor pe toți frații voștri ca dar de mâncare pentru Domnul. Îi vor aduce pe cai, în care, în căruțe, pe catâri și pe cămile, la muntele Meu cel sfânt, la Ierusalim“, zice Domnul, „așa cum fiii lui Israel aduc un dar de mâncare într-un vas curat la Casa Domnului. 21 Iar pe unii dintre ei îi voi lua ca preoți și leviți“, zice Domnul.
22 „Căci așa cum cerurile cele noi și pământul cel nou, pe care le fac, vor dăinui înaintea Mea“, zice Domnul, „tot așa vor dăinui și neamul și numele vostru. 23 De la o lună nouă la cealaltă și de la un Sabat la celălalt, orice făptură va veni și Mi se va închina“, zice Domnul. 24 „Vor ieși și vor vedea cadavrele celor ce s-au răzvrătit împotriva Mea. Căci viermele lor nu va muri, focul lor nu se va stinge și vor fi un motiv de repulsie pentru orice făptură“.