Oprimarea midianită
1 Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău înaintea ochilor Domnului și de aceea Domnul i-a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani. 2 Mâna lui Midian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza lui Midian, fiii lui Israel și-au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe. 3 Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și fiii Estului porneau împotriva lui. 4 Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari, 5 căci ei veneau cu vitele și corturile lor, năvălind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s-o distrugă. 6 Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci fiii lui Israel au strigat către Domnul.
7 Când au strigat fiii lui Israel către Domnul din cauza lui Midian, 8 Domnul le-a trimis un profet care le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, v-am smuls din casa sclavilor 9 și v-am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau. I-am alungat dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. 10 V-am spus atunci: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă temeți de dumnezeii amoriților în a căror țară locuiți’. Dar voi n-ați ascultat de glasul Meu»“.
Chemarea lui Ghedeon
11 După aceea a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaș. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în presa de struguri, ca să-l ascundă de midianiți.
12 Îngerul Domnului i S-a arătat și i-a zis:
‒ Domnul este cu tine, viteazule!
13 Ghedeon I-a răspuns:
‒ Ah, Stăpâne, dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit strămoșii noștri când ziceau: „Nu ne-a scos Domnul din Egipt?“. Dar acum Domnul ne-a părăsit și ne-a dat în mâna midianiților.
14 Domnul S-a întors spre el și i-a zis:
‒ Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și eliberează Israelul din mâna midianiților. Oare nu te trimit Eu?
15 El I-a răspuns:
‒ Ah, Stăpâne, dar cum să-l eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu.
16 Atunci Domnul i-a zis:
‒ Vei învinge Midianul ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine.
17 El I-a răspuns:
‒ Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine. 18 Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ți aduc darul meu de mâncare și să Ți-l ofer.
El i-a zis:
‒ Voi rămâne până te vei întoarce.
19 Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea a pus-o într-un coș, iar zeama într-un vas. Apoi s-a dus înspre El, sub terebint, și I le-a oferit.
20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis:
‒ Ia carnea și azimele și pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o.
El a făcut așa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna Lui și a atins carnea și azimele. Atunci s-a ridicat foc din stâncă și a ars carnea și azimele. Și Îngerul Domnului a plecat dinaintea ochilor lui.
22 Atunci Ghedeon și-a dat seama că fusese Îngerul Domnului și a zis:
‒ Ah, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față în față!
23 Dar Domnul i-a răspuns:
‒ Pace ție! Nu te teme! Nu vei muri!
24 Ghedeon a construit acolo un altar Domnului și l-a numit „Domnul este pace“. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților.
Ghedeon distruge altarul lui Baal
25 În aceeași noapte Domnul i-a zis:
‒ Ia cel de-al doilea taur tânăr al tatălui tău și taurul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal și taie stâlpul Așerei care este lângă el. 26 Să zidești apoi un altar potrivit pentru Domnul, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, să iei al doilea taur și să aduci o ardere-de-tot, folosind stâlpul Așerei pe care-l vei tăia.
27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă se temea de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.
28 Când oamenii din cetate s-au sculat dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Așerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar al doilea taur fusese adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese construit.
29 Atunci fiecare i-a zis semenului său:
‒ Cine a făcut o asemenea faptă?
După ce au întrebat și au cercetat li s-a răspuns:
‒ Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta.
30 Oamenii din cetate i-au zis lui Ioaș:
‒ Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul Așerei de lângă el.
31 Ioaș le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă:
‒ Oare voi trebuie să-i țineți partea? Voi trebuie să-l apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie omorât până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul.
32 În ziua aceea i-au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal, zicând:
‒ Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul.
Semnul cu lâna
33 Toți midianiții, amalekiții și fiii Estului s-au aliat, au traversat Iordanul și apoi și-au așezat tabăra în Valea Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului și a sunat din trâmbiță. Abiezer a fost chemat să meargă după el. 35 A trimis mesageri prin tot Manase, chemându-l și pe acesta după el. A trimis mesageri în Așer, în Zabulon și în Neftali, și aceștia au venit să-l întâlnească.
36 Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-Te de mine precum ai spus, 37 iată, voi pune o învelitoare de lână în arie. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus“. 38 Și așa s-a și întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dimineață, a stors învelitoarea și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.
39 Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te mânii pe mine, dar voi mai vorbi doar o singură dată. Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea. Fă în așa fel încât numai învelitoarea să rămână uscată, iar tot pământul să fie acoperit cu rouă“. 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul a fost acoperit cu rouă.
Pustiirea adusă de madianiți
1 Fiii lui Israel au făcut ce este rău înaintea DOMNULUI, și DOMNUL i‑a dat în mâna lui Madian șapte ani. 2 Mâna lui Madian a apăsat puternic asupra lui Israel. Din pricina lui Madian, fiii lui Israel și‑au făcut adăposturi în munți, peșteri și locuri întărite. 3 După ce semăna Israel, Madian se suia împotriva lui împreună cu Amalec și cu fiii Răsăritului . 4 Își așezau tabăra în preajma lui, pustiau roadele țării până la Gaza și nu lăsau în Israel nici bucate, nici oi, nici vite, nici măgari. 5 Căci ei se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca roiurile de lăcuste – ei și cămilele lor erau fără număr – și veneau în țară ca s‑o pustiască. 6 Israel a sărăcit foarte mult din pricina lui Madian și fiii lui Israel au strigat către DOMNUL.
7 Când fiii lui Israel au strigat către DOMNUL din pricina lui Madian, 8 DOMNUL le‑a trimis fiilor lui Israel un profet. El le‑a zis: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Eu v‑am scos din Egipt, v‑am eliberat din casa robiei, 9 v‑am izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i‑am izgonit dinaintea voastră și v‑am dat vouă țara lor. 10 V‑am zis: ‘Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru; să nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți!’ Dar voi n‑ați ascultat de glasul Meu.»”
Chemarea lui Ghedeon
11 Îngerul DOMNULUI s-a dus și S‑a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din neamul lui Abiezer . Ghedeon , fiul său, bătea grâul în teasc, vrând să‑l ascundă de Madian. 12 Îngerul DOMNULUI i S‑a arătat și i‑a zis: „DOMNUL este cu tine, viteazule!” 13 Ghedeon i‑a zis: „Te rog, Domnul meu, dacă DOMNUL este cu noi, de ce ni s‑au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile Sale despre care ne povestesc părinții noștri când spun: «Nu ne‑a scos oare DOMNUL din Egipt?» Acum, DOMNUL ne‑a părăsit și ne‑a dat în mâinile lui Madian!”
14 DOMNUL S‑a întors spre el și i‑a zis: „Du‑te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește‑l pe Israel din mâna lui Madian! Oare nu te trimit Eu?” 15 Ghedeon I‑a zis: „Te rog, Domnul meu, cu ce să‑l izbăvesc pe Israel? Iată, familia mea este cea mai săracă din Manase, iar eu sunt cel mai neînsemnat din casa tatălui meu!” 16 DOMNUL i‑a răspuns: „Eu voi fi cu tine și‑l vei bate pe Madian ca pe un singur om.”
17 Ghedeon I‑a zis: „Dacă am găsit trecere înaintea Ta, fă un semn pentru mine ca să‑mi arăți că Tu îmi vorbești! 18 Nu Te depărta de aici până când mă voi întoarce la Tine și îmi voi aduce darul ca să‑l pun înaintea Ta!” Și El a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” 19 Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied și niște azime dintr‑o efă de făină. A pus carnea într‑un coș, iar fiertura a turnat‑o într‑un vas, I le‑a adus sub stejar și le‑a pus înaintea Lui. 20 Îngerul lui Dumnezeu i‑a zis: „Ia carnea și azimele, pune‑le pe stânca aceasta și varsă fiertura!” Și el a făcut întocmai. 21 Îngerul DOMNULUI a întins vârful toiagului pe care‑l avea în mână și a atins carnea și azimele, iar din stâncă s‑a ridicat un foc care a mistuit carnea și azimele. Apoi, Îngerul DOMNULUI S‑a făcut nevăzut dinaintea lui.
22 Ghedeon a înțeles că Acesta fusese Îngerul DOMNULUI și a zis: „Vai, Stăpâne DOAMNE! L‑am văzut pe Îngerul DOMNULUI față în față!” 23 Dar DOMNUL i‑a zis: „Pace ție ! Nu te teme, căci nu vei muri!” 24 Ghedeon I‑a zidit acolo un altar DOMNULUI și l‑a numit „DOMNUL este pace”. Până în ziua de astăzi acesta este la Ofra , care este a urmașilor lui Abiezer.
Dărâmarea altarului lui Baal
25 În aceeași noapte, DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon : „Ia taurul tatălui tău și un al doilea taur , în vârstă de șapte ani, dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, taie așera care este deasupra 26 și zidește‑I un altar DOMNULUI, Dumnezeului tău, pe vârful acestui loc întărit, după rânduială! Apoi ia cel de‑al doilea taur și adu‑l ca ardere‑de‑tot pe lemnul așerei pe care o vei tăia!” 27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce i‑a spus DOMNUL, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate ca să facă lucrurile acestea în timpul zilei, le‑a făcut noaptea.
28 Oamenii din cetate s‑au trezit dis‑de‑dimineață și, iată, altarul lui Baal fusese dărâmat, așera de deasupra lui fusese tăiată, iar al doilea taur fusese adus ca ardere‑de‑tot pe altarul care fusese zidit. 29 Ei s‑au întrebat unul pe altul: „Cine a făcut lucrul acesta?” După ce au căutat și au făcut cercetări, au dat de știre: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta!” 30 Atunci, oamenii din cetate i‑au zis lui Ioas: „Scoate‑l pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat așera care era deasupra lui!” 31 Ioas le‑a răspuns tuturor celor care se ridicaseră împotriva lui: „Oare voi trebuie să îl apărați pe Baal? Sau voi trebuie să‑i veniți în ajutor? Oricine îl va apăra să moară până dimineață! Dacă Baal este dumnezeu, să‑și apere el pricina, fiindcă cineva i‑a dărâmat altarul!” 32 Fiindcă Ghedeon dărâmase altarul lui Baal, în ziua aceea i‑au pus numele Ierubaal , căci au zis: „Apere‑se Baal împotriva lui”.
33 Tot Madianul , Amalecul și fiii Răsăritului s‑au strâns împreună, au trecut Iordanul și și‑au așezat tabăra în valea Izreel . 34 Dar Duhul DOMNULUI a venit peste Ghedeon și el a sunat din șofar, iar Abiezer a fost chemat să meargă după el. 35 Ghedeon a trimis soli peste tot în Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s‑au suit în întâmpinarea lor.
Semnul cerut de Ghedeon
36 Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Dacă ai de gând să‑l izbăvești pe Israel prin mâna mea, după cum ai spus, 37 iată , voi pune un caier de lână în arie; dacă va fi rouă doar pe caier și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că îl vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.” 38 Și s‑a întâmplat întocmai. În ziua următoare, el s‑a trezit dis‑de‑dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, adunând un vas plin cu apă. 39 Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Să nu se aprindă mânia Ta împotriva mea; îngăduie‑mi să vorbesc încă o dată! Aș vrea să mai fac doar o încercare cu lâna: îngăduie, Te rog, ca doar lâna să rămână uscată și tot pământul să se acopere cu rouă!” 40 Și în noaptea aceea Dumnezeu a făcut întocmai. Numai lâna a rămas uscată și tot pământul s‑a acoperit cu rouă.