Mângâiere găsită în bunătățile Domnului
1 Eu sunt bărbatul care a văzut suferința,
sub nuiaua furiei Lui.
2 El m-a condus și m-a făcut să merg
prin întuneric, nu prin lumină!
3 Da, El Își întoarce mâna
împotriva mea toată ziua!
4 El mi-a îmbătrânit trupul și pielea
și mi-a zdrobit oasele.
5 M-a asediat și m-a înconjurat
cu otravă și cu nenorocire.
6 M-a făcut să locuiesc în întunecimi,
asemenea celor morți demult.
7 M-a înconjurat cu un zid, ca să nu pot scăpa,
și m-a pus în lanțuri grele.
8 Chiar și atunci când strig și plâng după ajutor,
El îmi oprește rugăciunea.
9 Drumurile mi le-a blocat cu pietre cioplite
și mi-a sucit cărările.
10 A fost pentru mine un urs care stă la pândă,
un leu în ascunzișuri.
11 M-a abătut de la căile mele, m-a sfâșiat
și m-a lăsat pustiit.
12 Și-a încordat arcul
și m-a pus să stau țintă pentru săgeata Lui.
13 Mi-a străpuns ființa
cu săgeți din tolba Lui.
14 Am ajuns de râs pentru tot poporul meu.
Sunt batjocorit toată ziua în cântările lor.
15 M-a săturat cu ierburi amare
și m-a îndestulat cu pelin.
16 Mi-a zdrobit dinții cu pietriș
și m-a culcat în cenușă.
17 Mi-a luat pacea
și am uitat ce înseamnă binele.
18 Am zis: „Mi-a pierit puterea
și speranța pe care o aveam de la Domnul!“.
19 Amintește-Ți de suferința și de rătăcirea mea,
de pelin și de fiere.
20 Sufletul meu își aduce aminte mereu de ele
și se întristează în mine.
21 Dar iată ce-mi vine în minte
și ce mă face să mai sper:
22 „Bunătatea Domnului nu s-a sfârșit,
îndurările Lui nu sunt la capăt.
23 Ele se înnoiesc în fiecare dimineață.
Mare este credincioșia Ta!“.
24 „Domnul este partea mea de moștenire“,
a zis sufletul meu.
„De aceea îmi voi pune speranța în El!“.
25 Domnul este bun
cu cel ce-și pune speranța în El,
cu sufletul care-L caută.
26 Bine este să aștepți în tăcere
ajutorul Domnului.
27 Este bine ca omul să poarte un jug
în tinerețea lui.
28 Să stea singur și să tacă,
fiindcă Domnul l-a pus pe umerii lui;
29 să-și umple gura cu țărână –
s-ar putea să mai existe speranță;
30 să-și dea obrazul celui ce-l lovește
și să se sature de dispreț!
31 Fiindcă Stăpânul nu respinge
pentru totdeauna.
32 Ci, când mâhnește pe cineva, va avea milă de el,
potrivit cu bunătatea Lui cea mare.
33 Căci El nu necăjește,
nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor.
34 Când sunt călcați în picioare
toți prizonierii unei țări,
35 când se încalcă dreptatea unui om
înaintea feței Celui Preaînalt,
36 când un om este nedreptățit în cauza lui,
nu vede, oare, Stăpânul?
37 Cine spune ceva care să se împlinească,
dacă Stăpânul nu a poruncit?
38 Oare nu din gura Celui Preaînalt vine
și nenorocirea, și bunăstarea?
39 Atunci de ce se plânge omul,
când este pedepsit pentru păcatele lui?
40 Să luăm aminte la căile noastre, să le cercetăm
și să ne întoarcem la Domnul.
41 Să ne înălțăm inimile și mâinile
spre Dumnezeul din Ceruri și să spunem :
42 „Am păcătuit și ne-am răzvrătit,
iar Tu nu ai iertat“.
43 Te-ai învăluit cu mânie și ne-ai urmărit;
ai ucis fără milă.
44 Te-ai învăluit cu un nor,
ca nicio rugăciune să nu ajungă la Tine .
45 Ne-ai transformat în gunoi și în murdărie
în mijlocul popoarelor.
46 Toți dușmanii noștri
și-au deschis larg gura împotriva noastră.
47 Am avut parte de groază și de groapă,
de prăpăd și de distrugere.
48 Șuvoaie de lacrimi se scurg din ochii mei,
căci fiica poporului meu a fost distrusă.
49 Ochii îmi varsă lacrimi continuu,
fără oprire,
50 până când Domnul din Ceruri
Se va uita în jos și va vedea.
51 Mi s-a întristat sufletul când le-am văzut
pe toate fetele cetății mele.
52 Cei ce-mi erau dușmani fără motiv
m-au vânat ca pe o pasăre.
53 Au încercat să-mi pună capăt vieții într-o groapă
și au aruncat cu pietre în mine.
54 Apele s-au revărsat peste capul meu
și mi-am zis: „Sunt pierdut!“.
55 Dar am chemat Numele Tău, Doamne,
din groapa celor mai de jos locuri.
56 Tu mi-ai auzit glasul: „Nu-Ți astupa urechea
la strigătul meu după ajutor!“.
57 În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat
și mi-ai răspuns: „Nu te teme!“.
58 Stăpâne, Tu ai apărat cauza sufletului meu,
mi-ai răscumpărat viața!
59 Doamne, Tu ai văzut asuprirea mea!
Judecă-mi cauza!
60 Ai văzut toată dorința lor de răzbunare
și planurile lor împotriva mea.
61 Doamne, Tu ai auzit insultele lor
și toate conspirațiile lor împotriva mea,
62 șoaptele celor ce s-au ridicat împotriva mea
și murmurul lor împotriva mea toată ziua.
63 Privește! Când se așază și când se ridică,
ei mă batjocoresc în cântările lor!
64 Răsplătește-le, Doamne,
după faptele mâinilor lor!
65 Pune un văl peste inimile lor
și fie blestemul Tău peste ei!
66 Urmărește-i în mânia Ta și nimicește-i
de sub ceruri, Doamne!
Bocetul iudeului exilat
Alef
1 Eu sunt omul care a văzut suferința
sub nuiaua urgiei Lui.
2 El m‑a condus, m‑a mânat
în întuneric, și nu în lumină.
3 Da, împotriva mea, iar și iar,
Își întoarce mâna în fiecare zi.
Bet
4 Mi‑a prăpădit carnea și pielea
și mi‑a zdrobit oasele.
5 A făcut zid împrejurul meu
și m-a înconjurat cu otravă și durere.
6 M-a așezat în întuneric,
ca pe cei morți de mult.
Ghimel
7 M‑a înconjurat cu zid , ca să nu pot ieși;
m‑a pus în lanțuri grele.
8 Chiar dacă aș țipa și aș striga după ajutor,
El a închis calea rugăciunii mele.
9 Mi‑a îngrădit drumurile cu pietre cioplite
și mi‑a strâmbat cărările.
Dalet
10 Mă pândește ca un urs
și ca un leu în locuri dosnice.
11 M‑a abătut din drum, m‑a sfâșiat
și m‑a lăsat pradă disperării.
12 Și‑a încordat arcul, m‑a pus țintă
și mă ochește cu săgețile Lui.
He
13 Mi‑a înfipt în rărunchi
săgețile din tolba Lui.
14 Am ajuns de râsul tuturor popoarelor,
cântecul lor de fiecare zi.
15 M‑a săturat de amărăciune,
m‑a îmbătat cu pelin.
Vav
16 Mi‑a sfărâmat dinții în pietriș ,
m‑a călcat în cenușă.
17 Sufletul meu nu mai are parte de fericire
și am uitat cum e starea de bine.
18 Și zic : „S-a dus puterea mea de viață
și nu mai am nicio nădejde în DOMNUL.”
Zayin
19 Adu‑ți aminte de necazul și de pribegia mea,
de pelin și de otravă!
20 Sufletul meu își aduce aminte de Tine
și cugetă înăuntrul meu.
21 Iată ce mai gândesc în inima mea
și iată ce mă face să mai trag nădejde:
Het
22 Bunătățile DOMNULUI nu s‑au sfârșit
și îndurările Lui nu sunt la capăt,
23 ci se înnoiesc în fiecare dimineață.
Mare este credincioșia Ta!
24 „DOMNUL este partea mea ”, zice sufletul meu,
„de aceea nădăjduiesc în El.”
Tet
25 Bun este DOMNUL cu cei ce-L așteaptă ,
cu sufletul care‑L caută.
26 Bine este să aștepți în tăcere
ajutorul DOMNULUI.
27 Bine este pentru om
să poarte un jug în tinerețea lui.
Yod
28 Să stea singur și să tacă,
pentru că Domnul i l‑a pus pe grumaz;
29 să‑și plece fața în țărână,
căci poate mai este speranță;
30 să-și dea obrazul celui ce‑l lovește
și să se sature de ocară.
Kaf
31 Domnul nu leapădă
pe nimeni pentru totdeauna,
32 ci, dacă te-a întristat, îți arată milă
după îndurarea Lui cea mare,
33 căci El nu necăjește cu plăcere ,
nici nu-i mâhnește bucuros pe oameni.
Lamed
34 Când sunt striviți sub picioare
toți prinșii de război ai unei țări,
35 când sub ochii Celui Preaînalt
este nedreptățit cineva la judecată,
36 când în cazul unui om se strâmbă dreptatea,
nu vede Domnul oare?
Mem
37 Cine a spus și s‑a întâmplat ceva
fără ca Domnul să poruncească?
38 Nu ies din gura Celui Preaînalt
atât necazurile , cât și fericirea?
39 De ce să se plângă omul cât trăiește?
Să se plângă de păcatele lui!
Nun
40 Să luăm seama la purtarea noastră,
să ne cercetăm și să ne întoarcem la DOMNUL!
41 Să ne înălțăm și inima odată cu mâinile
spre Dumnezeul din cer.
42 Ne‑am răzvrătit , am fost îndărătnici,
iar Tu nu ne‑ai iertat!
Sameh
43 Te‑ai înfășurat în mânie și ne‑ai urmărit,
ai ucis și n‑ai avut milă.
44 Te‑ai învăluit într‑un nor,
prin care nu trece rugăciunea.
45 Ne-ai făcut un gunoi aruncat
în mijlocul popoarelor.
Pe
46 Toți vrăjmașii noștri
deschid gura împotriva noastră.
47 De groază și de groapă am avut parte,
de prăpăd și pustiire.
48 Râuri de lacrimi curg din ochii mei
din pricina pustiirii fiicei poporului meu.
Ayin
49 Îmi varsă ochii lacrimi ce nu se mai usucă,
nu mă pot opri din plâns,
50 până când DOMNUL din ceruri
va privi și va vedea.
51 Mă doare sufletul
la vederea fiicelor cetății mele.
Țade
52 Cei ce mă urăsc fără temei
m‑au vânat ca pe o pasăre.
53 M‑au aruncat de viu în groapă
și au aruncat cu pietre în mine.
54 Au năvălit apele peste capul meu
și mi‑am zis: „Sunt pierdut!”
Qof
55 Dar am chemat Numele Tău, DOAMNE,
din adâncimile gropii.
56 Tu mi‑ai auzit glasul:
„Nu‑Ți astupa urechea
la suspinele și strigătele mele!”
57 În ziua când Te‑am chemat, Te‑ai apropiat
și ai zis: „Nu te teme!”
Reș
58 Doamne, Tu ai luat apărarea sufletului meu,
mi‑ai răscumpărat viața!
59 Ai văzut, DOAMNE, apăsarea mea:
judecă-Mi Tu pricina !
60 Tu vezi toată dorința lor de răzbunare,
toate uneltirile lor împotriva mea.
Sin/Șin
61 DOAMNE, Tu auzi ocările lor
și toate planurile lor cu privire la mine,
62 cum șoptesc și clevetesc toată ziua
cei ce s-au ridicat împotriva mea.
63 Privește, am ajuns cântecul lor de batjocură
când stau jos sau când se scoală!
Tav
64 Plătește‑le , DOAMNE,
după faptele lor!
65 Dă-le o inimă fără simțire
și blestemul Tău să fie asupra lor!
66 Urmărește‑i cu mânie și nimicește-i
de sub cerurile DOMNULUI!