Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:11-14Mc. 15:1-5Ioan 18:28-37)1 Toată adunarea lor s-a ridicat și L-au dus pe Isus la Pilat. 2 Ei au început să-L acuze, zicând: „Pe Acesta L-am găsit ducându-ne în rătăcire națiunea, interzicând tributul care se dă Cezarului și zicând despre Sine că este Cristos, un Împărat“.
3 Pilat L-a întrebat, zicând:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus , răspunzându-i, a zis:
‒ Tu o spui!
4 Pilat le-a zis conducătorilor preoților și mulțimilor:
‒ Eu nu găsesc în Omul Acesta niciun motiv ca să-L acuz!
5 Dar ei au insistat și au zis:
‒ Incită poporul, învățându-i pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, de unde a început, și până aici!
Isus înaintea lui Irod
6 Când a auzit acest lucru, Pilat a întrebat dacă Omul este galileean 7 și, aflând că este sub autoritatea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla și el în Ierusalim în acele zile. 8 Irod s-a bucurat foarte mult când L-a văzut pe Isus, fiindcă de mult timp dorea să-L vadă, pentru că auzise despre El și spera să-L vadă înfăptuind vreun semn. 9 I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic. 10 Conducătorii preoților și cărturarii stăteau acolo , acuzându-L cu vehemență. 11 Atunci Irod împreună cu soldații lui s-au purtat cu El cu dispreț și, după ce și-au bătut joc de El, L-au îmbrăcat într-o haină strălucitoare și L-au trimis înapoi la Pilat. 12 În aceeași zi, Irod și Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci înainte fuseseră în dușmănie unul față de celălalt.
Condamnarea lui Isus
(Mt. 27:15-26Mc. 15:6-15Ioan 18:39–19:16)13 Pilat a chemat laolaltă conducătorii preoților, conducătorii și poporul 14 și le-a zis:
‒ Mi L-ați adus pe Omul Acesta, ca pe Unul Care duce poporul în rătăcire. Și iată că eu, după ce L-am cercetat înaintea voastră, n-am găsit în Omul Acesta niciunul dintre motivele pentru care Îl acuzați voi. 15 Și nici Irod nu L-a găsit vinovat , pentru că ni L-a trimis înapoi. Iată deci că n-a făcut nimic ca să merite să fie pedepsit cu moartea. 16 Așadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera.
17 El trebuia să le elibereze pe cineva cu ocazia sărbătorii.
18 Însă ei au strigat cu toții, zicând:
‒ La moarte cu Acesta! Eliberează-ni-l pe Barabba!
19 Barabba fusese aruncat în închisoare pentru o răscoală care avusese loc în cetate și pentru crimă.
20 Pilat le-a vorbit din nou, dorind să-L elibereze pe Isus, 21 însă ei strigau:
‒ Răstignește-L! Răstignește-L!
22 El le-a zis a treia oară:
‒ Dar ce rău a făcut Acesta? Eu n-am găsit în El niciun motiv pentru care să merite moartea! Așadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!
23 Dar ei insistau, cerându-i cu strigăte puternice să fie răstignit. Și strigătele lor și ale conducătorilor preoților și-au atins scopul. 24 Pilat a decis să li se îndeplinească cererea. 25 L-a eliberat, așa cum cereau ei, pe cel care fusese aruncat în închisoare pentru răscoală și crimă, iar pe Isus L-a dat pe mâna lor, ca să-I facă după cum doresc.
Răstignirea
(Mt. 27:32-44Mc. 15:21-32Ioan 19:17-27)26 În timp ce-L duceau de acolo, l-au apucat pe Simon, un om din Cirena, care venea de la câmp, și i-au pus crucea în spinare , ca s-o ducă în urma lui Isus. 27 Pe Isus Îl urma o mare mulțime de oameni, printre care și niște femei care se băteau pe piept și-L jeleau. 28 Dar Isus S-a întors spre ele și le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi și pe copiii voștri! 29 Căci iată, vin zile în care se va spune: «Ferice de cele care nu pot rămâne însărcinate, ferice de pântecele care n-au născut și de sânii care n-au alăptat!».
30 Atunci vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!»
și dealurilor: «Acoperiți-ne!».
31 Căci, dacă i se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?“.
32 Au fost aduși și doi răufăcători, ca să fie omorâți împreună cu El. 33 Când au ajuns în locul numit „Craniul“, i-au răstignit acolo pe Isus și pe răufăcători, unul la dreapta și unul la stânga Lui . 34 Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!“.
Apoi au tras la sorți, ca să-și împartă hainele Lui între ei. 35 Poporul stătea acolo și se uita. Conducătorii își băteau joc de El, zicând: „Pe alții i-a salvat! Să Se salveze și pe Sine dacă este Cristosul lui Dumnezeu, Alesul!“. 36 Soldații, de asemenea, își băteau joc de El. Ei se apropiau, Îi ofereau oțet de vin 37 și ziceau: „Dacă Tu ești Împăratul iudeilor, salvează-Te pe Tine Însuți!“. 38 Deasupra Lui era și o inscripție cu litere grecești, latinești și ebraice:
„Acesta este Împăratul iudeilor“.39 Unul dintre răufăcătorii care fuseseră răstigniți, blasfemia împotriva Lui, zicând: „Nu ești Tu Cristosul? Salvează-Te pe Tine și salvează-ne și pe noi!“. 40 Celălalt, însă, l-a mustrat, zicând: „Nu te temi de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași sentință? 41 Pentru noi, într-adevăr, este drept, căci noi primim ceea ce merităm pentru ce-am făcut, dar Acesta n-a făcut nimic rău!“.
42 Apoi a zis:
‒ Isuse, amintește-Ți de mine când vii în Împărăția Ta!
43 Isus i-a răspuns:
‒ Adevărat îți spun, astăzi vei fi cu Mine în Rai!
Moartea lui Isus
(Mt. 27:45-56Mc. 15:33-41Ioan 19:28-30)44 Era deja cam pe la ceasul al șaselea. Și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. 45 Soarele s-a întunecat, iar draperia Templului s-a rupt prin mijloc. 46 Isus a strigat cu glas tare și a zis: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!“ . Și zicând aceasta, Și-a dat suflarea. 47 Când centurionul a văzut ce se întâmplase, L-a glorificat pe Dumnezeu și a zis: „Într-adevăr Omul Acesta era drept!“. 48 Toate mulțimile care se adunaseră înaintea acestei priveliști, văzând ce se întâmplă, s-au întors, bătându-se pe piept. 49 Toți cunoscuții Lui, inclusiv femeile care-L însoțiseră din Galileea, stăteau la distanță și se uitau la aceste lucruri.
Înmormântarea lui Isus
(Mt. 27:57-61Mc. 15:42-47Ioan 19:38-42)50 Și iată că era un om pe nume Iosif, un sfetnic în Sinedriu, om bun și drept, 51 care nu fusese de acord cu planul și acțiunea lor. Era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu. 52 Acesta a venit la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. 53 După ce a dat jos trupul , L-a înfășurat într-o pânză de in și L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era Ziua Pregătirii și începea Sabatul. 55 Femeile, cele care veniseră împreună cu Isus din Galileea, au mers după Iosif și au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui Isus în el . 56 Ele s-au întors și au pregătit miresme și parfumuri. Apoi, în ziua de Sabat, s-au odihnit, potrivit poruncii.
Isus, înaintea lui Pilat
(Matei 27:1‑2Matei 11‑14. Marcu 15:1‑5. Ioan 18:28‑38)1 S‑au ridicat apoi cu toții și L‑au dus înaintea lui Pilat. 2 Au început să‑L învinuiască, zicând: „Pe omul acesta L‑am găsit ducând neamul nostru în rătăcire, interzicând plata birului către cezar și zicând că El este Hristosul, Regele.” 3 Pilat L‑a întrebat: „Ești tu regele iudeilor?” Isus i‑a răspuns: „Tu însuți o spui.” 4 Pilat le‑a zis preoților de seamă și mulțimilor: „Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.” 5 Dar ei stăruiau și ziceau: „Întărâtă poporul, dând învățătură prin toată Iudeea, începând din Galileea și până aici.”
Isus, înaintea lui Irod
6 Când a auzit Pilat [de Galileea], a întrebat dacă omul este galileean. 7 Și aflând că era sub stăpânirea lui Irod, L‑a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile. 8 Văzându‑L pe Isus, Irod s‑a bucurat nespus; căci de multă vreme voia să‑L vadă, fiindcă auzise despre El și spera să vadă vreun semn săvârșit de El. 9 I‑a pus multe întrebări, dar Isus nu i‑a răspuns nimic. 10 Preoții de seamă și cărturarii stăteau de față și‑L învinuiau cu înverșunare. 11 Irod și soldații lui L‑au tratat cu dispreț și, după ce și‑au bătut joc de El, L‑au îmbrăcat cu o haină strălucitoare și Irod L‑a trimis înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea Irod și Pilat s‑au împrietenit, căci până atunci fuseseră dușmani.
Isus, condamnat la moarte
(Matei 27:15‑26. Marcu 15:6‑15. Ioan 18:39–19:16)13 Pilat i‑a adunat pe preoții de seamă, pe conducători și pe cei din popor 14 și le‑a zis: „Mi l‑ați adus pe omul acesta ca și cum ar stârni poporul la răscoală . Dar iată că, după ce l‑am judecat înaintea voastră, n‑am găsit în el nicio vină din cele pentru care îl pârâți. 15 Și nici Irod, căci ni l‑a trimis înapoi; iată că n‑a făcut nimic vrednic de moarte. 16 Așa că , după ce îl voi pedepsi, îi voi da drumul.” [17 La fiecare sărbătoare, Pilat trebuia să le elibereze pe cineva.] 18 Ei au strigat cu toții, zicând: „La moarte cu omul acesta; eliberează‑ni‑l pe Barabba!” 19 Acesta fusese aruncat în temniță pentru o răscoală petrecută în cetate și pentru un omor. 20 Pilat le‑a vorbit din nou, fiindcă avea de gând să‑I dea drumul lui Isus. 21 Dar ei strigau mai departe : „Răstignește‑l! Răstignește‑l!” 22 Pilat le‑a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n‑am găsit nicio vină de moarte în el. După ce îl voi pedepsi, îi voi da drumul.” 23 Dar ei stăruiau cu strigăte puternice și cereau să fie răstignit. Iar strigătele lor [și ale preoților de seamă] au biruit. 24 Pilat a hotărât să li se împlinească cererea. 25 Le‑a eliberat pe cel ce fusese aruncat în temniță pentru răscoală și omor, pe care‑l cereau ei, iar pe Isus L‑a dat să I se facă după voia lor.
Răstignirea
(Matei 27:32‑44. Marcu 15:21‑32. Ioan 19:17‑27)26 Pe când Îl duceau, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care venea de la câmp, și i‑au pus crucea în spate , ca s‑o ducă în urma lui Isus. 27 După Isus mergea o mare mulțime de oameni și femei care se tânguiau și Îl jeleau. 28 Isus S‑a întors către ele și le‑a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți‑vă pe voi și pe copiii voștri, 29 căci , iată, vor veni zile când se va zice: «Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n‑au născut și de sânii care n‑au alăptat!» 30 Atunci vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!» și dealurilor: «Acoperiți‑ne!» 31 Căci dacă așa i se face pomului verde, ce i se va face celui uscat?” 32 Împreună cu El duceau și doi răufăcători, ca să fie omorâți. 33 Când au ajuns la locul numit Căpățâna, i‑au răstignit acolo pe El și pe răufăcători: unul la dreapta și altul la stânga. 34 [[Dar Isus zicea: „Tată, iartă‑i , căci nu știu ce fac!” ]] Ei și‑au împărțit hainele Lui, trăgând la sorți.
35 Poporul stătea acolo și privea . Conducătorii Își băteau joc de El , zicând: „Pe alții i‑a izbăvit; să se izbăvească pe sine, dacă este Hristosul lui Dumnezeu, Alesul!” 36 Soldații de asemenea își băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oțet 37 și‑I ziceau: „Dacă tu ești regele iudeilor, izbăvește‑te pe tine însuți!” 38 Deasupra Lui era o inscripție [cu litere grecești, latinești și evreiești]: „Acesta este regele iudeilor.”
39 Unul dintre răufăcătorii răstigniți a început să‑L batjocorească, zicând: „Nu ești tu Hristosul? Izbăvește‑te pe tine și izbăvește‑ne și pe noi!” 40 Dar celălalt l‑a mustrat și i‑a zis: „Oare nu te temi de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osândă? 41 Noi primim pe drept ceea ce merităm pentru faptele noastre, însă Acesta n‑a făcut niciun rău.” 42 Apoi a zis: „Isuse, adu‑Ți aminte de mine când vei veni în Împărăția Ta!” 43 [Isus] i‑a răspuns: „Adevărat îți spun: astăzi vei fi cu Mine în rai.”
Moartea lui Isus
(Matei 27:45‑56. Marcu 15:33‑41. Ioan 19:28‑30)44 Era pe la ceasul al șaselea și s‑a făcut întuneric în toată țara până la ceasul al nouălea. 45 Soarele s‑a întunecat, iar catapeteasma Templului s‑a rupt în două. 46 Isus a strigat cu glas puternic, zicând: „Tată , în mâinile Tale Îmi încredințez duhul !” Și după ce a vorbit astfel, Și‑a dat duhul. 47 Când a văzut ce s‑a întâmplat, centurionul L‑a slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Cu adevărat, omul acesta era drept!” 48 Și toată mulțimea care se adunase în fața acelei priveliști, când a văzut cele petrecute, s‑a întors acasă bătându‑se în piept. 49 Toți cunoscuții lui Isus și femeile care‑L urmaseră din Galileea stăteau la o oarecare depărtare și priveau la toate acestea.
Înmormântarea lui Isus
(Matei 27:57‑61. Marcu 15:42‑47. Ioan 19:38‑42)50 Era un membru al Sinedriului, pe nume Iosif, om bun și drept, 51 care nu se învoise la sfatul și la fapta celorlalți. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta Împărăția lui Dumnezeu. 52 A mers la Pilat și i‑a cerut trupul lui Isus. 53 L‑a coborât de pe cruce , L‑a înfășurat într‑un giulgiu și L‑a pus într‑un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era ziua pregătirii și începea ziua sabatului. 55 Femeile care‑L însoțiseră pe Isus din Galileea l‑au urmat pe Iosif , au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui Isus și 56 s‑au întors să pregătească miresme și miruri. Apoi, în ziua de sabat, s‑au odihnit, după poruncă.