Ispitirile lui Isus
(Mt. 4:1-11Mc. 1:12-13)
1 Plin de Duhul Sfânt, Isus S-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în deșert, 2 unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea, iar la sfârșitul lor a flămânzit.
3 Atunci diavolul I-a zis:
‒ Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește-i acestei pietre să se transforme în pâine!
4 Însă Isus i-a răspuns:
‒ Este scris:
„Omul nu trăiește doar cu pâine,
ci cu orice cuvânt de la Dumnezeu!“ .
5 Atunci diavolul L-a dus sus, pe un loc înalt , și I-a arătat într-o clipă toate regatele lumii.
6 Diavolul I-a zis:
‒ Ție Îți voi da toată această autoritate și gloria lor, căci mie mi-a fost încredințată, iar eu o dau cui vreau. 7 Deci, dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta!
8 Isus, răspunzând, i-a zis:
‒ Este scris:
„Domnului, Dumnezeul tău, să te închini
și numai Lui să-I slujești!“ .
9 Apoi L-a dus la Ierusalim, L-a pus să stea pe streașina Templului și I-a zis:
‒ Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici, 10 căci este scris:
„El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine,
ca să Te păzească“
11 și
„Ei Te vor purta pe brațe,
ca nu cumva să-Ți lovești piciorul de vreo piatră“ .
12 Isus, răspunzând, i-a spus:
‒ S-a zis: „Să nu-L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău!“ .
13 După ce L-a ispitit în orice fel, diavolul s-a îndepărtat de la El până la o anumită vreme.
Începutul lucrării lui Isus în Galileea
(Mt. 4:12-17Mc. 1:14-15)
14 Isus S-a întors în Galileea, în puterea Duhului, și vestea cu privire la El s-a răspândit prin toată vecinătatea. 15 El îi învăța pe oameni în sinagogi și era glorificat de toți.
Necredința celor din Nazaret
(Mt. 13:54-58Mc. 6:1-6)
16 A venit în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în sinagogă în ziua de Sabat și S-a ridicat să citească. 17 I s-a dat sulul profetului Isaia. Când a desfășurat sulul, a găsit locul unde era scris:
18 „Duhul Domnului este peste Mine,
căci El M-a uns
ca să aduc celor sărmani vestea bună.
El M-a trimis să proclam celor captivi eliberarea
și orbilor – redarea vederii,
să-i eliberez pe cei asupriți,
19 să proclam anul de îndurare al Domnului“ .
20 Apoi a înfășurat sulul la loc, i l-a dat înapoi slujitorului și S-a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra Lui.
21 El a început să le vorbească astfel:
‒ Astăzi a fost împlinit acest text din Scriptură în auzul urechilor voastre.
22 Toți Îl vorbeau de bine, erau uimiți de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui și se întrebau:
‒ Oare nu este Acesta fiul lui Iosif?
23 El le-a zis:
‒ Cu siguranță că Îmi veți spune proverbul acesta: „Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Fă și aici, în patria Ta, tot ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Capernaum!“.
Apoi a zis:
24 ‒ Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat în patria lui. 25 Vă spun adevărul: în zilele lui Ilie, atunci când a fost încuiat cerul timp de trei ani și șase luni, când a fost o mare foamete în toată țara, erau multe văduve în Israel. 26 Totuși, Ilie n-a fost trimis la niciuna dintre ele, ci doar la o văduvă din Sarepta Sidonului. 27 Și pe vremea profetului Elisei erau mulți leproși în Israel, dar niciunul dintre ei n-a fost curățit, ci doar sirianul Naaman.
28 Când au auzit acestea, toți cei din sinagogă s-au mâniat foarte tare. 29 Ei s-au ridicat, L-au scos în afara cetății și L-au dus până pe sprânceana muntelui, pe care era construită cetatea lor, ca să-L arunce jos. 30 Însă El a trecut prin mijlocul lor și a plecat.
Isus vindecă în Capernaum un om demonizat
(Mc. 1:21-28)
31 Apoi S-a dus în Capernaum, o cetate din Galileea, și, în ziua de Sabat, a început să-i învețe pe oameni. 32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, deoarece cuvântul Lui avea autoritate. 33 În sinagogă era un om care avea în el un duh necurat, un demon.
El a strigat cu glas tare:
34 ‒ Ha! Ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!
35 Isus l-a mustrat, zicând:
‒ Taci și ieși din el!
Atunci demonul l-a aruncat la pământ în mijlocul lor și a ieșit din el fără să-i facă vreun rău.
36 Toți au fost cuprinși de uimire și se întrebau unii pe alții, zicând: „Ce fel de învățătură este aceasta? El poruncește cu autoritate și cu putere duhurilor necurate, iar ele ies afară!“.
37 Și I s-a dus vestea în orice loc din vecinătate.
Isus vindecă mai mulți bolnavi
(Mt. 8:14-16Mc. 1:29-34)
38 S-a ridicat și, după ce a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare, și ei L-au rugat pentru ea. 39 El S-a aplecat asupra ei, a mustrat febra, și febra a lăsat-o. Și ea s-a ridicat deodată și a început să le slujească.
40 După apusul soarelui, toți cei care aveau bolnavi suferind de diferite boli i-au adus la Isus, iar El Și-a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i-a vindecat. 41 De asemenea, din mulți ieșeau demoni, care strigau și ziceau: „Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!“. Dar El îi mustra și nu le dădea voie să vorbească, pentru că știau că El este Cristosul.
Isus predică în Iudeea
(Mc. 1:35-38)
42 În zorii zilei, Isus a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Mulțimile au început să-L caute și au ajuns până la El. Ei încercau să-L oprească, pentru ca să nu plece de la ei, 43 însă El le-a zis: „Trebuie să vestesc și în alte cetăți Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu, căci pentru aceasta am fost trimis“.
44 Și a continuat să predice în sinagogile din Iudeea.
Ispitirea lui Isus Hristos
(Matei 4:1‑11. Marcu 1:12‑13)
1 Isus , plin de Duhul Sfânt, S‑a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustiu, 2 unde a fost ispitit de Diavol timp de patruzeci de zile. N‑a mâncat nimic în acele zile; la sfârșitul lor, a flămânzit. 3 Diavolul I‑a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește acestei pietre să se facă pâine!” 4 Isus i‑a răspuns: „Este scris: Omul nu trăiește numai cu pâine, [ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu]. 5 [Diavolul] L‑a urcat [pe un munte înalt], I‑a arătat într‑o clipă toate împărățiile lumii 6 și I‑a zis: „Ție Îți voi da slava lor și toată stăpânirea aceasta; căci mie mi‑a fost dată și o dau cui vreau. 7 Așadar, dacă Te vei închina în fața mea, toată va fi a Ta.” 8 Drept răspuns, Isus i‑a zis: „[Înapoia Mea, Satano!] Este scris:
Domnului, Dumnezeului tău, să I te închini
și numai Lui să‑I slujești.
9 Diavolul L‑a dus apoi în Ierusalim, L‑a pus pe acoperișul Templului și I‑a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos de aici; 10 căci este scris:
El le va porunci îngerilor Săi
să te păzească
11 și:
Ei te vor purta pe mâini,
ca nu cumva să‑ți lovești piciorul de vreo piatră.
12 Isus i‑a răspuns zicând: „S‑a spus: Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău. 13 După ce L‑a ispitit în toate aceste feluri, Diavolul a plecat de la El pentru o vreme.
Isus, în Galileea
(Matei 4:12‑17. Marcu 1:14‑15)
14 Isus , plin de puterea Duhului, S‑a întors în Galileea , iar vestea despre El s‑a răspândit peste tot în împrejurimi. 15 El îi învăța pe oameni în sinagogile lor și era lăudat de toți.
Împotrivirea celor din Nazaret față de Isus
(Matei 13:53‑58. Marcu 6:1‑6)
16 A mers în Nazaret , unde fusese crescut. După obiceiul Său, în sabat a intrat în sinagogă și S‑a ridicat să citească. 17 I s‑a dat cartea profetului Isaia, iar El a deschis‑o și a găsit locul unde era scris:
18 „Duhul Domnului este peste Mine,
pentru că M‑a uns
să le aduc săracilor o veste bună,
M‑a trimis [să‑i tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită,]
să le propovăduiesc prinșilor de război eliberarea
și orbilor căpătarea vederii,
să‑i eliberez pe cei asupriți
19 și să vestesc anul bunăvoinței Domnului.”
20 Apoi, a înfășurat sulul cărții, i l‑a dat înapoi îngrijitorului și S‑a așezat. Privirile tuturor celor din sinagogă erau ațintite asupra Lui. 21 Și a început să le spună: „Astăzi, scriptura aceasta s‑a împlinit în auzul vostru.” 22 Și toți Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele cu har care‑I ieșeau din gură și ziceau: „Oare nu este acesta fiul lui Iosif?” 23 Isus le‑a zis: „Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: «‘Doctore, vindecă‑te pe tine însuți!’ Ce am auzit că ai făcut în Capernaum , fă și aici, în patria Ta!»” 24 Și a mai zis: „Adevărat vă spun că niciun profet nu este bine primit în patria lui. 25 Ba încă, adevărat vă spun că erau multe văduve în Israel în zilele lui Ilie, când a fost încuiat cerul timp de trei ani și șase luni, astfel că a fost o mare foamete în toată țara, 26 și totuși Ilie n‑a fost trimis la niciuna dintre ele, ci la o văduvă din Sarepta Sidonului. 27 Și mulți leproși erau în Israel pe vremea profetului Elisei, dar niciunul dintre ei n‑a fost curățit, ci numai Naaman, sirianul.” 28 Auzind acestea, toți cei din sinagogă s‑au umplut de mânie, 29 s‑au ridicat, L‑au scos din cetate și L‑au dus până pe sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să‑L arunce de acolo . 30 Dar Isus a trecut prin mijlocul lor și a plecat.
Isus vindecă un demonizat în Capernaum
(Marcu 1:21‑28)
31 S‑a coborât în Capernaum, cetate din Galileea, și acolo îi învăța pe oameni în sabat. 32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui avea putere. 33 În sinagogă era un om care avea un demon, un duh necurat. El a strigat cu glas tare: 34 „Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!” 35 Isus l‑a certat și i‑a zis: „Taci și ieși din el!” Demonul l‑a trântit în mijlocul adunării și a ieșit din el, fără a‑l vătăma. 36 Toți au fost cuprinși de spaimă, vorbeau între ei și ziceau: „Ce fel de cuvânt are acesta de poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate, și ele ies afară?” 37 Și s‑a dus vestea despre El peste tot în împrejurimi.
Vindecarea mai multor bolnavi
(Matei 8:14‑17. Marcu 1:29‑38)
38 După ce a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare și I‑au făcut o rugăminte cu privire la ea. 39 El S‑a aplecat către ea, a certat febra și aceasta a lăsat‑o. Îndată ea s‑a ridicat și a început să le slujească. 40 La asfințitul soarelui, toți cei ce aveau bolnavi atinși de felurite neputințe i‑au adus la El. El Și‑a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i‑a vindecat. 41 Din mulți ieșeau și demoni, care strigau și ziceau: „Tu ești [Hristosul,] Fiul lui Dumnezeu!” Dar El îi mustra și nu‑i lăsa să vorbească, fiindcă știau că El este Hristosul.
42 Când s‑a luminat de ziuă, Isus a ieșit și a plecat într‑un loc pustiu. Mulțimile Îl căutau și, când au ajuns la El, voiau să‑L oprească să plece de la ei. 43 Dar El le‑a zis: „Trebuie să vestesc Împărăția lui Dumnezeu și în alte cetăți, fiindcă pentru aceasta am fost trimis.” 44 Și propovăduia în sinagogile din Iudeea.