Schimbarea la față
(Mc. 9:2-13Lc. 9:28-36)
1 După șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele acestuia, și i-a dus deoparte, pe un munte înalt. 2 Acolo I s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. Fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit strălucitoare ca lumina. 3 Și iată că li s-au arătat Moise și Ilie, stând de vorbă cu El.
4 Petru I-a zis lui Isus:
‒ Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
5 În timp ce vorbea el, iată că un nor strălucitor i-a acoperit. Și iată că un glas din nor a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea! De El să ascultați!“.
6 Când au auzit glasul , ucenicii s-au aruncat cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte tare.
7 Dar Isus S-a apropiat și i-a atins, zicând:
‒ Ridicați-vă și nu vă temeți!
8 Când și-au ridicat privirea, n-au mai văzut pe nimeni în afară de Isus singur.
9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicând:
‒ Să nu spuneți nimănui despre această vedenie, până când va fi înviat Fiul Omului dintre cei morți.
10 Ucenicii L-au întrebat, zicând:
‒ Atunci de ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
11 Isus , răspunzând, a zis:
‒ Într-adevăr, Ilie vine și va reașeza toate lucrurile. 12 Dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, însă ei nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el tot ce-au vrut. Tot așa urmează să sufere și Fiul Omului din cauza lor.
13 Atunci ucenicii au înțeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
Vindecarea unui băiat demonizat
(Mc. 9:14-29Lc. 9:37-43)
14 Când au ajuns la mulțime, un om s-a apropiat de El, a îngenuncheat înaintea Lui 15 și I-a zis:
‒ Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic și suferă cumplit! Cade adesea în foc și adesea în apă! 16 L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece.
17 Isus, răspunzând, a zis:
‒ O, generație necredincioasă și pervertită! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l aici la Mine!
18 Isus a mustrat demonul, iar acesta a ieșit din el. Și băiatul a fost vindecat chiar în ceasul acela.
19 Atunci ucenicii s-au dus deoparte la Isus și au zis:
‒ Noi de ce n-am putut să-l alungăm?
20 El le-a răspuns:
‒ Din cauza puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un bob de muștar, ați zice acestui munte: „Mută-te de aici, acolo!“, iar el s-ar muta. Nimic nu v-ar fi imposibil! 21 Dar acest fel de demoni nu iese decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mc. 9:30-32Lc. 9:43-45)
22 În timp ce erau adunați în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului urmează să fie dat în mâinile oamenilor. 23 Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va fi înviat“. Ei s-au întristat foarte tare.
Taxa pentru Templu
24 Când au ajuns în Capernaum, au venit la Petru cei ce încasau cele două drahme pentru Templu și l-au întrebat:
‒ Învățătorul vostru nu plătește cele două drahme pentru Templu ?
25 El le-a răspuns:
‒ Ba da.
Când Petru a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând:
‒ Ce crezi, Simone? De la cine strâng regii pământului tributuri sau taxe? De la fiii lor sau de la străini?
26 Petru I-a răspuns:
‒ De la străini.
Isus i-a zis:
‒ Așadar, fiii sunt scutiți. 27 Totuși, ca să nu-i facem să se împiedice, du-te la mare, aruncă undița și trage afară primul pește care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi un stater. Ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.
Schimbarea la față
(Marcu 9:2‑13. Luca 9:28‑36)
1 După șase zile, Isus i‑a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i‑a dus deoparte pe un munte înalt. 2 Și S‑a schimbat la față înaintea lor: fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele I s‑au făcut albe ca lumina. 3 Și iată că li s‑au arătat Moise și Ilie, care stăteau de vorbă cu El. 4 Petru I‑a zis lui Isus: „Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” 5 Pe când încă vorbea el, iată că un nor luminos i‑a acoperit cu umbra lui și un glas din nor a spus: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea: de El să ascultați!” 6 Auzind , ucenicii au căzut cu fața la pământ și s‑au înspăimântat foarte tare. 7 Dar Isus S‑a apropiat, i‑a atins și le‑a zis: „Ridicați‑vă și nu vă temeți!” 8 Când și‑au înălțat privirile, n‑au mai văzut pe nimeni altcineva decât pe Isus.
9 Pe când coborau ei de pe munte, Isus le‑a poruncit și le‑a zis: „Să nu spuneți nimănui despre vedenia aceasta până când Fiul Omului va învia din morți!” 10 Ucenicii L‑au întrebat, zicând: „De ce spun cărturarii că mai întâi trebuie să vină Ilie?” 11 Isus le‑a răspuns: „Ilie va veni și le va așeza pe toate. 12 Dar Eu vă spun că Ilie a și venit, dar ei nu l‑au recunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. La fel are să pătimească și Fiul Omului din partea lor.” 13 Atunci ucenicii au înțeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
Vindecarea unui demonizat
(Marcu 9:14‑29. Luca 9:37‑43a)
14 Când au ajuns la mulțime, s‑a apropiat de El un om, care a îngenuncheat înaintea lui Isus și I‑a zis: 15 „Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic și pătimește rău: adesea cade în foc și adesea în apă. 16 L‑am adus la ucenicii Tăi, dar n‑au putut să‑l vindece.” 17 Isus a răspuns: „O, generație necredincioasă și pornită la rău! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceți‑l aici, la Mine!” 18 Isus a certat demonul, care a ieșit din el, și băiatul s‑a vindecat chiar în ceasul acela. 19 Atunci, ucenicii au venit la Isus și I‑au zis deoparte: „Noi de ce n‑am putut să‑l scoatem?” 20 El le‑a zis: „Din pricina puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, i‑ați zice muntelui acestuia: «Mută‑te de aici acolo!» și s‑ar muta; nimic nu v‑ar fi cu neputință. [ 21 Dar acest soi de demoni nu iese cu nimic altceva decât cu rugăciune și cu post.”]
Isus vestește a doua oară moartea și învierea Sa
(Marcu 9:30‑32. Luca 9:43b‑45)
22 Pe când erau ei împreună în Galileea, Isus le‑a zis: „Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor. 23 Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.” Ucenicii s‑au întristat foarte mult.
Isus plătește dările pentru Templu
24 Când au ajuns în Capernaum, cei ce strângeau dările pentru Templu s‑au apropiat de Petru și i‑au zis: „Învățătorul vostru nu plătește dările?” 25 El le‑a spus: „Ba da.” Și când a intrat în casă, Isus i‑a luat‑o înainte, zicând: „Ce crezi, Simone? Regii pământului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?” 26 Petru I‑a răspuns: „De la străini.” Și Isus i‑a zis: „Așadar, fiii sunt scutiți. 27 Dar ca să nu le fim pricină de poticnire, du‑te la mare, aruncă undița și scoate primul pește care va veni! Când îi vei deschide gura, vei găsi un statér ; ia‑l și dă‑li‑l pentru Mine și pentru tine!”