Soarta cetății Ninive
1 Vai de cetatea vărsătoare de sânge,
plină de minciună,
plină de jaf
și care nu renunță la jaf.
2 Se aude pocnetul biciului
și uruitul roții,
galopul cailor
și huruitul carelor.
3 Călăreții se năpustesc,
săbiile scânteiază,
iar sulițele fulgeră.
Sunt o mulțime de morți,
grămezi de cadavre,
hoituri fără număr,
oameni care se împiedică de hoituri.
4 Și aceasta din cauza multelor curvii ale prostituatei,
cea plăcută și grațioasă, stăpâna vrăjitoriilor,
care vindea națiuni prin desfrânările ei
și clanuri prin vrăjitoriile ei.
5 „Iată că sunt împotriva ta!“ zice Domnul Oștirilor.
„Îți voi ridica poalele în cap
și voi arăta națiunilor goliciunea ta,
iar regatelor – rușinea ta!
6 Voi arunca spurcăciuni peste tine,
te voi înjosi
și te voi face o priveliște pentru toți .
7 Atunci toți cei ce te vor vedea vor fugi de tine și vor zice:
«Ninive este pustiită! Cine o va plânge?».
Unde să-ți caut mângâietori?“.
8 Ești tu mai bună decât No-Amon,
cetatea care era așezată pe Nil,
înconjurată de ape,
a cărei fortăreață era marea
al cărei zid era apa?
9 Cuș și Egiptul erau puterea ei nemărginită,
iar Put și Libia îi erau ajutoare.
10 Și totuși, a fost exilată;
a trebuit să plece în captivitate.
Chiar și copiii ei au fost zdrobiți
la fiecare capăt de drum.
Au tras la sorți pentru liderii ei
și toți conducătorii ei au fost puși în lanțuri.
11 Și tu te vei îmbăta
și te vei ascunde!
Și tu vei căuta un refugiu în fața dușmanului!
12 Toate fortificațiile tale sunt ca niște smochini
plini cu cele dintâi roade;
dacă sunt scuturate,
ele cad în gura celui ce vrea să le mănânce.
13 Iată, cei din poporul tău
sunt ca niște femei în mijlocul tău!
Porțile țării tale sunt larg deschise dușmanilor tăi;
focul le-a distrus zăvoarele.
14 Scoate-ți apă pentru asediu!
Întărește-ți fortificațiile!
Calcă noroiul
și frământă lutul!
Pregătește cuptorul de cărămidă!
15 Acolo te va arde focul,
iar sabia te va tăia,
te va devora, ca o lăcustă!
Înmulțiți-vă ca lăcusta Ielek!
Înmulțiți-vă ca lăcusta Arbe!
16 Ți-ai înmulțit negustorii
mai mult decât stelele cerurilor.
Ei însă prădează ca lăcusta Ielek
și apoi zboară.
17 Voievozii tăi sunt ca lăcusta Arbe,
iar scribii tăi ca un roi de lăcuste
care se așază pe ziduri într-o zi răcoroasă,
dar care, atunci când răsare soarele, zboară
și nu se mai cunoaște locul unde au fost.
18 Păstorii tăi au ațipit, împărate al Asiriei,
iar cei măreți ai tăi se odihnesc.
Poporul tău a fost împrăștiat pe munți
și nu este nimeni să-i adune.
19 Nu este alinare pentru rana ta,
iar lovitura-ți este fatală.
Toți cei ce aud vești despre tine,
bat din palme,
căci cine n-a fost afectat
de răutatea ta continuă?
1 Vai de tine , cetate vărsătoare de sânge,
plină de minciună,
plină de tâlhării
și care sfâșii fără oprire!
2 Pocnet de bici,
huruit de roți,
tropot de cai,
duruit de care!
3 Dau năvală călăreții,
scânteiază săbiile,
fulgeră sulițele.
Mulțimi de oameni căzuți!
Grămezi de leșuri!
Morți fără număr!
Te împiedici de trupurile lor!
4 „Din pricina curviilor fără număr
ale desfrânatei pline de farmec,
ale celei care umblă cu vrăji ,
care vindea neamurile cu desfrâul ei
și clanuri întregi cu vrăjile ei,
5 iată , sunt împotriva ta”,
zice DOMNUL Oștirilor.„Îți voi pune poalele în cap,
ca să‑ți vadă neamurile goliciunea
și împărățiile, rușinea.
6 Voi azvârli cu murdării peste tine,
te voi înjosi și te voi face o priveliște .
7 Și atunci, oricine te va vedea
va fugi de tine și va zice:
«Ninive este pustiită!»
Cine să-i plângă de milă?
Unde să‑ți caut mângâietori?”
8 Ești tu mai bună decât No‑Amon ,
cetatea care ședea între canale de apă,
cu ape de jur împrejur,
având ca metereze lacuri
și ape drept ziduri de incintă?
9 Nubienii erau tăria ei
și egiptenii fără număr.
Țara Put și libienii
erau ajutoarele ei.
10 Dar și ea a trebuit să plece în exil,
s-a dus în convoiul prinșilor de război
și pruncii ei au fost zdrobiți
la toate colțurile ulițelor;
au aruncat sorțul pentru dregătorii ei
și toți mai‑marii ei au fost puși în lanțuri.
11 Și tu te vei îmbăta,
vei umbla să te ascunzi;
și tu vei căuta adăpost
împotriva vrăjmașului!
12 Toate cetățuile tale sunt niște smochine ,
poporul tău – niște trufandale;
când sunt scuturate, cad
în gura celui ce le mănâncă.
13 Iată, poporul tău este ca niște femei;
la apropierea tuturor dușmanilor tăi;
porțile țării tale sunt larg deschise,
iar focul îți mistuie zăvoarele !
14 Scoate‑ți apă pentru asediu!
Drege‑ți întăriturile !
Calcă pământul,
frământă lutul,
toarnă frământătura în forme !
15 Acolo te va mistui focul,
te va nimici sabia,
te va mânca precum lăcusta ielec .
Înmulțiți-vă ca lăcusta ielec,
prăsiți-vă ca lăcusta arbe!
16 Ți-ai făcut o mulțime de negustori,
mai mulți decât stelele cerului,
ca lăcusta ielec, care năpârlește și zboară.
17 Străjerii tăi sunt ca lăcustele,
ofițerii tăi, ca un roi de lăcuste
care tabără pe ziduri în zilele reci.
Când răsare soarele, își iau zborul
și nimeni nu știe unde sunt.
18 Păstorii tăi au adormit, împărate al Asiriei,
și nobilii tăi dorm;
poporul tău este risipit pe munți
și nimeni nu‑l mai strânge.
19 Nu este alinare pentru rana ta,
plaga ta este fără leac!
Toți cei ce vor auzi vestea
vor bate din palme împotriva ta,
căci peste cine nu s-a abătut
cruzimea ta nedomolită?