1 Când Balaam a văzut că Domnului Îi place să-l binecuvânteze pe Israel, n-a mai umblat după farmece ca în celelalte ocazii, ci și-a întors fața spre deșert. 2 Balaam și-a ridicat ochii și l-a văzut pe Israel organizat pe seminții. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste Balaam, 3 iar acesta și-a rostit profeția și a zis:
„Rostirea lui Balaam, fiul lui Beor,
rostirea celui ai cărui ochi sunt deschiși,
4 rostirea celui care aude spusele lui Dumnezeu,
care are o vedenie de la Cel Atotputernic,
care cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
5 «Ce frumoase sunt corturile tale, Iacov,
locuințele tale, Israel!
6 Se întind ca niște palmieri,
ca niște grădini lângă un râu,
ca niște plante de aloe sădite de Domnul,
ca niște cedri lângă ape.
7 Apa va curge din gălețile lui
și sămânța lui va fi udată de ape mari.
Regele lui va fi mai măreț decât Agag
și regatul lui va fi înălțat.
8 Dumnezeu l-a scos din Egipt;
el este precum coarnele unui bivol sălbatic.
Va devora națiunile inamice,
le va zdrobi oasele
și le va străpunge cu săgețile lui.
9 El se apleacă, se întinde ca un leu,
ca o leoaică – cine-l va trezi?
Binecuvântat să fie cel care te binecuvântează
și blestemat să fie cel care te blestemă!»“.
10 Atunci Balak s-a mâniat pe Balaam.
El a bătut din palme și i-a zis lui Balaam:
‒ Eu te-am chemat să-mi blestemi dușmanii, dar iată că tu i-ai binecuvântat de trei ori. 11 Acum fugi acasă! Am zis că te voi umple de glorie, dar iată că Domnul te-a împiedicat s-o primești .
12 Balaam i-a răspuns lui Balak:
‒ Nu le-am spus eu oare mesagerilor tăi, pe care i-ai trimis la mine: 13 „Chiar dacă Balak mi-ar da palatul lui plin cu argint și aur, eu tot n-aș putea să fac nimic de la mine însumi, fie bine, fie rău, dincolo de porunca Domnului, ci voi spune doar ce-mi va zice Domnul“? 14 Și acum, iată, eu mă întorc la poporul meu, dar vino să te avertizez cu privire la ce va face poporul acesta poporului tău, în zilele de pe urmă.
A patra profeție rostită de Balaam
15 Atunci el și-a rostit profeția și a zis:
„Rostirea lui Balaam, fiul lui Beor,
rostirea celui ai cărui ochi sunt deschiși,
16 rostirea celui care aude spusele lui Dumnezeu,
care are cunoașterea Celui Preaînalt,
care are o vedenie de la Cel Atotputernic,
care cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
17 «Îl văd, dar nu acum,
îl privesc, dar nu de aproape!
O stea răsare din Iacov,
un sceptru se ridică din Israel.
El străpunge colțurile Moabului
și capetele tuturor fiilor lui Șet.
18 Edom este luat în stăpânire
și cei din Seir, dușmanii lui, sunt luați în stăpânire,
dar Israel luptă vitejește.
19 Să conducă cel din Iacov
și să-i distrugă pe supraviețuitorii din cetate»“.
A cincea profeție rostită de Balaam
20 Când l-a văzut pe Amalek, Balaam și-a rostit profeția și a zis:
„Amalek a fost primul dintre națiuni,
dar el va fi distrus pentru totdeauna“.
A șasea profeție rostită de Balaam
21 Când i-a văzut pe cheniți, și-a rostit profeția și a zis:
„Locuința ta este sigură
și cuibul tău se află pe o stâncă.
22 Totuși, Cain va fi pustiit.
Până când te va lua în captivitate Așur ?“.
A șaptea profeție rostită de Balaam
23 Apoi și-a rostit profeția și a zis:
„Vai! Cine va rămâne în viață când Dumnezeu va împlini acestea?
24 Niște corăbii vor veni de pe țărmul Chitimului;
ele vor smeri Așurul și vor smeri Eberul,
dar și Chitim va fi distrus“.
25 După aceea, Balaam s-a ridicat și s-a întors acasă, iar Balak s-a dus la ale lui.
1 Balaam a înțeles că DOMNUL găsește cu cale să‑l binecuvânteze pe Israel și n‑a mai alergat ca în celelalte rânduri la descântece, ci și‑a întors fața spre pustiu. 2 Când a ridicat ochii și l‑a văzut pe Israel cu tabăra așezată după semințiile lui , Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3 Balaam și‑a rostit profeția și a zis:
„Cuvântul lui Balaam, fiul lui Beor,
cuvântul bărbatului care are ochii deschiși,
4 cuvântul celui ce aude spusele lui Dumnezeu,
al celui ce vede vedenia Celui Atotputernic,
al celui ce cade la pământ cu ochii deschiși:
5 «Ce plăcute sunt corturile tale, Iacove,
locuințele tale, Israele!
6 Ele se întind ca niște văi,
ca niște grădini pe malul râului,
ca niște aloe sădite de DOMNUL ,
ca niște cedri pe malul apei.
7 Apa se va revărsa din gălețile lui
și sămânța lui va fi pe ape multe .
Regele lui se va înălța mai presus de Agag
și regatul lui va ajunge puternic.
8 Dumnezeu , care l‑a scos din Egipt,
a fost pentru el precum coarnele bivolului.
El mănâncă neamurile, vrăjmașii lui,
le sfărâmă oasele
și le prăpădește cu săgețile lui.
9 Se ghemuiește , se tolănește ca un leu,
ca o leoaică; cine‑l va ridica?
Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta
și blestemat să fie oricine te va blestema!»”
10 Balac s‑a aprins de mânie împotriva lui Balaam, a plesnit din palme și i‑a zis lui Balaam: „Te‑am chemat să‑mi blestemi vrăjmașii, și iată că tu i‑ai binecuvântat, și încă de trei ori! 11 Fugi acum și du‑te acasă! Spusesem că‑ți voi da cinste, dar iată că DOMNUL te‑a împiedicat s‑o primești.” 12 Balaam i‑a răspuns lui Balac: „Oare nu le‑am spus eu solilor pe care mi i‑ai trimis: 13 «Chiar dacă mi‑ar da Balac casa lui plină cu argint și cu aur, tot n‑aș putea trece peste cuvântul DOMNULUI, ca să fac vreun lucru, bun sau rău, după inima mea, ci ceea ce îmi va spune DOMNUL, aceea voi vorbi»? 14 Și acum iată că mă duc la poporul meu. Lasă‑mă să‑ți vestesc ce‑i va face poporul acesta poporului tău în zilele ce vor urma!”
15 Balaam și‑a rostit profeția și a zis:
„Cuvântul lui Balaam, fiul lui Beor,
cuvântul omului care are ochii deschiși,
16 cuvântul celui ce aude spusele lui Dumnezeu,
al celui ce cunoaște voia Celui Preaînalt,
al celui ce vede vedenia Celui Atotputernic,
al celui ce cade la pământ cu ochii deschiși:
17 «Îl văd , dar nu acum,
Îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacov,
un toiag de domnie se ridică din Israel.
El lovește în tâmplele Moabului
în creștetul fiilor pustiirii.
18 Edomul va fi moștenirea lui,
Seirul, dușmanul lui, va fi stăpânirea sa,
dar Israel va face mari isprăvi.
19 Din Iacov va ieși cel ce stăpânește
și îi va nimici pe cei scăpați din cetate.»”
20 Balaam l‑a văzut pe Amalec și a rostit următoarea profeție:
„Amalec este cel dintâi dintre neamuri,
dar soarta lui va fi nimicirea.”
21 Balaam i‑a văzut pe cheniți, și‑a rostit profeția și a spus:
„Trainică este locuința ta
și cuibul tău este pus pe stâncă.
22 Dar tu, Cain, vei fi pustiit
când Așur te va duce în robie.”
23 El a dat glas profeției sale și a spus:
„Vai! Cine va mai putea trăi când va face Dumnezeu acest lucru?
24 Și niște corăbii vor veni de pe coasta Chitimului ,
îl vor asupri pe Așur, îl vor asupri pe Eber
dar și ele merg spre nimicire.”
25 Balaam s‑a ridicat și a plecat, ca să se întoarcă acasă, iar Balac s‑a dus în drumul lui.