Răzbunarea asupra midianiților
1 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 2 „Răzbună-i pe fiii lui Israel împotriva midianiților. După aceea vei fi adăugat la poporul tău“.
3 Moise a vorbit poporului, zicând: „Înarmați câțiva bărbați dintre voi care să meargă la luptă împotriva lui Midian și să aducă răzbunarea Domnului asupra lui. 4 Trimiteți la război câte o mie de bărbați din fiecare seminție a lui Israel“. 5 Astfel, din miile lui Israel, au fost înarmați douăsprezece mii de bărbați, câte o mie din fiecare seminție. 6 Moise i-a trimis la luptă pe acești o mie de bărbați din fiecare seminție, împreună cu preotul Fineas, fiul lui Elazar, care a luat cu el lucrurile sfinte și trâmbițele răsunătoare.
7 Aceștia s-au luptat împotriva Midianului, așa cum îi poruncise Domnul lui Moise, și au ucis toate persoanele de parte bărbătească. 8 Alături de cei uciși se aflau și cei cinci regi ai Midianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba. Au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor. 9 Fiii lui Israel au capturat femeile midianite și copiii lor, vitele lor, turmele lor și toate celelalte bunuri. 10 Au dat foc tuturor cetăților în care au locuit midianiții, precum și tuturor fortărețelor lor. 11 Au luat toată prada și tot ce au jefuit, atât oameni, cât și animale, 12 și au adus captivii, lucrurile jefuite și prada la Moise, la preotul Elazar și la comunitatea fiilor lui Israel, în tabăra din câmpiile Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului.
13 Moise, preotul Elazar și toți conducătorii comunității au ieșit să-i întâlnească în afara taberei. 14 Moise s-a mâniat pe conducătorii armatei, pe conducătorii peste mii și conducătorii peste sute care se întorceau din război, 15 și le-a zis: „Cum? Ați lăsat în viață toate femeile? 16 Iată, ele sunt acelea care au urmat sfatul lui Balaam și au fost o cauză de păcătuire a fiilor lui Israel împotriva Domnului, în cele întâmplate la Peor, astfel încât comunitatea Domnului a fost lovită de o urgie. 17 Acum, omorâți orice persoană de parte bărbătească, precum și toate femeile care s-au culcat cu un bărbat, 18 iar pe fetele care nu s-au culcat niciodată cu un bărbat, păstrați-le în viață pentru voi.
19 Apoi, toți aceia dintre voi care ați ucis pe cineva sau ați atins vreun cadavru, trebuie să rămâneți afară din tabără timp de șapte zile. A treia și a șaptea zi trebuie să vă curățiți, atât voi, cât și captivii voștri. 20 De asemenea, să curățiți orice haină și orice lucru făcut din piele, din păr de capră sau din lemn“.
21 Apoi, preotul Elazar le-a zis războinicilor care fuseseră la luptă: „Aceasta este o hotărâre a Legii pe care i-a poruncit-o Domnul lui Moise: 22 Numai aurul, argintul, bronzul, fierul, cositorul, plumbul, 23 orice lucru care rezistă la foc, să-l treceți prin foc, și atunci va fi curat. Dar să fie curățit și cu apa de curățire. Iar tot ce nu rezistă la foc să-l treceți prin apă. 24 A șaptea zi, să vă spălați hainele și veți fi curați. Apoi, veți putea să vă întoarceți în tabără“.
Împărțirea prăzii
25 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 26 „Tu, preotul Elazar și căpeteniile familiilor comunității să numărați prada capturată, pe fiecare om sau animal. 27 Împărțiți prada între cei care au mers să lupte și restul comunității. 28 Să aduci Domnului, prin ridicare, un tribut de la războinicii care au mers să lupte: câte unul din cinci sute, atât din oameni, cât și din vite, din măgari sau din oi. 29 Să le luați din jumătatea cuvenită lor și apoi să le dai preotului Elazar, ca o contribuție pentru Domnul. 30 Din jumătatea cuvenită fiilor lui Israel, să iei câte unul din cincizeci, atât din oameni, cât și din vite, din măgari, din oi sau orice alte animale, și apoi să le dai leviților care au obligația să aibă grijă de Tabernaculul Domnului“. 31 Moise și preotul Elazar au făcut așa cum îi poruncise Domnul lui Moise.
32 Prada rămasă din jaful făcut de războinici era de șase sute șaptezeci și cinci de mii de oi, 33 șaptezeci și două de mii de vite, 34 șaizeci și unu de mii de măgari 35 și treizeci și două de mii de femei care nu s-au culcat niciodată cu un bărbat.

36 Jumătatea care alcătuia partea celor ce ieșiseră la război era următoarea :
trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi, 37 din care șase sute șaptezeci și cinci de oi erau tribut Domnului;38 treizeci și șase de mii de boi, din care șaptezeci și doi erau tribut Domnului;39 treizeci de mii cinci sute de măgari, din care șaizeci și unu erau tribut Domnului;40 șaisprezece mii de oameni, din care treizeci și doi erau tribut Domnului.
41 Moise a dat acest tribut preotului Elazar, ca o contribuție pentru Domnul, așa cum îi poruncise Domnul lui Moise.
42 Jumătatea care alcătuia partea fiilor lui Israel, pe care Moise a separat-o de cea a ostașilor, 43 adică jumătatea comunității, era de trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi, 44 treizeci și șase de mii de vite, 45 treizeci de mii cinci sute de măgari 46 și șaisprezece mii de oameni. 47 Din jumătatea fiilor lui Israel, Moise a ales câte unul din fiecare cincizeci de oameni și animale, după cum i-a poruncit Domnul și i-a dat leviților care aveau obligația să aibă grijă de Tabernaculul Domnului.
48 Atunci conducătorii armatei, și anume cei peste mii și cei peste sute, s-au dus la Moise 49 și i-au zis: „Slujitorii tăi au numărat războinicii de sub comanda noastră și nu lipsește niciunul. 50 Noi aducem ca ofrandă Domnului tot ce am găsit ca obiect de aur – lănțișoare, brățări, inele, cercei și coliere – ca să facem ispășire pentru sufletele noastre înaintea Domnului“.
51 Moise și preotul Elazar au acceptat de la ei toate aceste obiecte lucrate în aur. 52 Tot aurul pe care conducătorii peste mii și conducătorii peste sute l-au adus Domnului drept contribuție prin ridicare cântărea șaisprezece mii șapte sute cincizeci de șecheli. 53 Fiecare războinic și-a păstrat prada pentru sine. 54 Moise și preotul Elazar au acceptat aurul adus de conducătorii peste mii și conducătorii peste sute și l-au adus în Cortul Întâlnirii ca o aducere-aminte pentru fiii lui Israel înaintea Domnului.
Biruința asupra madianiților
1 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 2 „Adu la îndeplinire răzbunarea fiilor lui Israel asupra madianiților, apoi vei fi adăugat la poporul tău!” 3 Moise i‑a vorbit poporului astfel: „Înarmați dintre voi niște bărbați care să meargă la oaste împotriva Madianului și să aducă la îndeplinire răzbunarea DOMNULUI asupra lui! 4 Să trimiteți la oaste câte o mie de oameni de fiecare seminție, din toate semințiile lui Israel.” 5 Au luat dintre miile lui Israel câte o mie de oameni de seminție, adică douăsprezece mii de oameni înarmați pentru oaste. 6 Moise i‑a trimis la oaste pe acești o mie de oameni de fiecare seminție și l‑a trimis cu ei pe Fineas, fiul preotului Eleazar, care ducea în mâna lui uneltele sfinte și trâmbițele răsunătoare.
7 I‑au atacat pe madianiți, așa cum îi poruncise lui Moise DOMNUL, și i‑au omorât pe toți cei de parte bărbătească. 8 Împreună cu toți cei uciși, i‑au omorât și pe regii Madianului: pe Evi , pe Rechem, pe Țur, pe Hur și pe Reba, cei cinci regi ai Madianului; l‑au ucis cu sabia și pe Balaam , fiul lui Beor. 9 Fiii lui Israel le‑au luat prizoniere pe femeile madianiților cu copilașii lor și au luat pradă toate animalele lor, toate vitele lor și toate bunurile lor. 10 Au ars toate cetățile locuite de madianiți și toate ocoalele lor, 11 apoi au luat toată prada și tot ce jefuiseră: oameni și animale. 12 I‑au adus pe prizonieri la Moise, la preotul Eleazar și la adunarea fiilor lui Israel, împreună cu ce jefuiseră și ce prădaseră, în tăbăra din șesurile Moabului, pe malul Iordanului, în dreptul Ierihonului.
13 Moise, preotul Eleazar și toți mai‑marii adunării le‑au ieșit înainte în afara taberei. 14 Și Moise s‑a mâniat pe conducătorii oștirii, pe căpeteniile peste o mie și pe căpeteniile peste o sută care veneau de la război. 15 Moise le‑a zis: „Ați lăsat în viață toate femeile ? 16 Iată , ele sunt cele care, la sfatul lui Balaam, i‑au târât pe fiii lui Israel să păcătuiască împotriva DOMNULUI, când a avut loc întâmplarea de la Peor și a izbucnit urgia în adunarea DOMNULUI. 17 De aceea, dintre cei rămași, ucideți‑i pe toți cei de parte bărbătească și pe orice femeie care a cunoscut bărbat culcându‑se cu el, 18 dar pe toate fetele care n‑au cunoscut împreunarea cu un bărbat să le lăsați cu viață pentru voi! 19 Iar voi să vă faceți cortul în afara taberei timp de șapte zile; toți aceia care au ucis pe cineva și toți cei ce s‑au atins de vreun mort să se curățească în ziua a treia și în ziua a șaptea – atât voi, cât și prizonierii voștri. 20 Să curățiți, de asemenea, orice haină, orice lucru din piele, orice lucru din păr de capră și orice unealtă din lemn.”
Legi pentru cei întorși din război
21 Preotul Eleazar le‑a zis celor din oaste care se duseseră la război: „Aceasta este rânduiala din legea pe care i‑a dat‑o lui Moise DOMNUL. 22 Doar aurul, argintul, arama, fierul, cositorul și plumbul 23 – adică orice lucru care poate intra în foc – să le treceți prin foc ca să se curățească; totuși, să le curățiți și cu apa de curățire . Tot ce nu poate intra în foc să treceți prin apă. 24 Să vă spălați hainele în ziua a șaptea și veți fi curați. Apoi veți putea intra în tabără.”
25 DOMNUL i‑a zis lui Moise astfel: 26 „Tu, împreună cu preotul Eleazar și capii de familie ai adunării, să numeri tot ce s‑a luat ca pradă, fie oameni, fie animale. 27 Împarte ce ați luat între războinicii care au ieșit la oaste și întreaga adunare! 28 Să iei întâi din partea războinicilor care au ieșit la oaste o dare pentru DOMNUL, și anume unu din cinci sute, atât dintre oameni, cât și dintre vite, măgari și oi. 29 Să iei din jumătatea cuvenită lor și să‑i dai preotului Eleazar, ca dar de bunăvoie pentru DOMNUL. 30 Din jumătatea cuvenită fiilor lui Israel, să iei unu din cincizeci, dintre oameni, vite, măgari și oi – din toate animalele –, și să le dai leviților, care îndeplinesc îndatoririle Lăcașului DOMNULUI .”
31 Moise și preotul Eleazar au făcut după cum îi poruncise lui Moise DOMNUL. 32 Prada rămasă din jaf, adică ceea ce au jefuit cei din oaste, a fost:
șase sute șaptezeci și cinci de mii de oi,33 șaptezeci și două de mii de vite,34 șaizeci și una de mii de măgari35 și treizeci și două de mii de suflete, adică femei care nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat.
36 Jumătatea cuvenită celor care ieșiseră la oaste a fost după cum urmează:
trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi, 37 din care șase sute șaptezeci și cinci au fost luate ca dare pentru DOMNUL,38 treizeci și șase de mii de vite, din care șaptezeci și două au fost luate ca dare pentru DOMNUL,39 treizeci de mii cinci sute de măgari, din care șaizeci și unu au fost luați ca dare pentru DOMNUL,40 și șaisprezece mii de suflete, din care treizeci și două au fost luate ca dare pentru DOMNUL.
41 Moise i‑a dat preotului Eleazar tributul luat ca dar pentru DOMNUL, după cum îi poruncise lui Moise DOMNUL. 42 Jumătatea cuvenită fiilor lui Israel, pe care o despărțise Moise de cea cuvenită războinicilor, 43 anume jumătatea cuvenită adunării, a fost de trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute de oi, 44 treizeci și șase de mii de vite, 45 treizeci de mii cinci sute de măgari 46 și șaisprezece mii de suflete.
47 Din jumătatea care li se cuvenea fiilor lui Israel, Moise a luat unu din cincizeci, atât dintre oameni, cât și dintre animale, și le‑a dat leviților, care îndeplinesc îndatoririle Lăcașului DOMNULUI, după cum îi poruncise lui Moise DOMNUL.
48 Cei aleși peste miile oștirii – mai‑marii peste mii și mai‑marii peste sute – s‑au apropiat de Moise 49 și i‑au zis: „Robii tăi au făcut numărătoarea războinicilor care erau sub comanda noastră și nu lipsește niciun om dintre noi. 50 Noi aducem ca dar pentru DOMNUL orice lucru din aur pe care l‑am găsit: lănțișoare, brățări, inele, cercei și salbe, ca să se facă ispășire pentru sufletele noastre înaintea DOMNULUI.” 51 Moise și preotul Eleazar au luat aurul de la ei, adică toate lucrurile făcute cu măiestrie. 52 Tot aurul pe care I l‑au adus DOMNULUI ca dar mai‑marii peste mii și mai‑marii peste sute a fost de șaisprezece mii șapte sute cincizeci de sicli. 53 Războinicii jefuiseră fiecare pentru sine . 54 Moise și preotul Eleazar au luat aurul de la mai‑marii peste mii și de la mai‑marii peste sute și l‑au adus în Cortul Întâlnirii, ca aducere aminte pentru fiii lui Israel înaintea DOMNULUI.