1 Cântarea Cântărilor, care este a lui Solomon.
Șulamita
2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui!
Căci iubirea ta este mai plăcută decât vinul.
3 Mirosul uleiurilor tale este unul plăcut,
iar numele tău este ca uleiul care se revarsă.
De aceea te iubesc pe tine fecioarele!
4 Trage-mă după tine! Să fugim împreună!
Fie ca regele să mă ducă în camerele lui.
Corul
Ne vom veseli și ne vom bucura de tine;
îți vom lăuda iubirea mai mult decât vinul.
Șulamita
Tu meriți să fii iubit.

5 Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fete ale Ierusalimului,
asemenea corturilor din Chedar,
asemenea draperiilor lui Solomon.
6 Nu vă mirați că sunt neagră,
fiindcă m-a ars soarele.
Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine
și m-au pus să păzesc viile;
însă via mea nu am păzit-o.
7 Spune-mi, iubitul sufletului meu,
unde îți paști turma
și unde te odihnești la amiază?
De ce să fiu ca una care umblă acoperită,
pe la turmele prietenilor tăi?
Corul
8 Dacă nu știi, tu, cea mai frumoasă dintre femei,
atunci mergi pe urmele lăsate de turmă
și paște-ți iezii
lângă corturile păstorilor!
Iubitul
9 Iubita mea, eu te asemăn cu o iapă
înhămată la unul dintre carele lui Faraon.
10 Cât de frumoși îți sunt obrajii, înconjurați de podoabe,
și gâtul tău cu șiraguri de mărgele!
11 Îți vom face podoabe de aur,
stropite cu argint.
Șulamita
12 În timp ce regele era la masa lui,
nardul meu își revărsa parfumul.
13 Iubitul meu îmi este ca un mănunchi de smirnă,
odihnindu-se între sânii mei.
14 Iubitul meu este pentru mine ca un buchet de flori de hena,
în viile din En-Ghedi.
Iubitul
15 Iată, ești atât de frumoasă, iubita mea!
Iată, ești atât de frumoasă cu ochii tăi de porumbiță!
Șulamita
16 Iată, ești atât de frumos, iubitul meu, atât de plăcut!
Patul nostru este verdeața.
17 Grinzile casei noastre sunt cedrii,
iar tavanele ei sunt brazii.
1 Cântarea cântărilor, compusă de Solomon.
(Ea)
2 De m‑ar săruta cu sărutările gurii lui!
Dragostea ta este mai bună decât vinul,
3 plăcut este mirosul uleiurilor tale.
Numele tău este ca un mir turnat.
De aceea te iubesc fetele!
4 Trage‑mă după tine și hai să fugim !
Regele m‑a dus în odăile lui.

Să ne bucurăm și să ne veselim de tine;
să pomenim dragostea ta mai mult decât vinul!
Pe drept ești iubit.

5 Sunt neagră, dar sunt frumoasă,
fiice ale Ierusalimului,
cum sunt corturile Chedarului
și cum sunt covoarele lui Solomon.
6 Nu vă uitați că sunt așa de tuciurie,
căci m‑a ars soarele!
Fiii mamei mele s‑au mâniat pe mine
și m‑au pus păzitoare la vii.
Via mea însă n‑am păzit‑o.
7 Spune‑mi tu, iubitul sufletului meu,
pe unde‑ți paști turmele ,
unde te odihnești la amiază?
Căci de ce să umblu cu fața acoperită
pe la turmele prietenilor tăi?
(Corul)
8 Dacă nu știi,
tu, cea mai frumoasă dintre femei,
ieși pe urmele oilor
și paște‑ți iezii
lângă sălașurile păstorilor!
(El)
9 Cu armăsarii carelor lui Faraon
te asemăn, iubita mea.
10 Ce frumoși îți sunt obrajii cu giuvaiere,
gâtul tău cu șiraguri de mărgele!
11 Îți vom face deci lănțișoare de aur
cu mărgele de argint.
(Ea)
12 Cât stă regele la masa lui,
nardul meu își răspândește mireasma.
13 Iubitul meu este un săculeț de smirnă
care se odihnește între sânii mei.
14 Iubitul meu e un buchet de henna
din viile din En‑Ghedi.
(El)
15 Ce frumoasă ești, iubito!
Uite ce frumoasă ești,
ochii tăi sunt două porumbițe!
(Ea)
16 Ce frumos ești, iubitule,
ce plăcut ești!
Verdeața este patul nostru,
17 cedrii sunt grinzile caselor noastre
și chiparoșii ne sunt acoperiș.