Vedeniile și țepușul lui Pavel
1 E nevoie să mă laud, chiar dacă nu este de folos. Voi trece totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Cristos, care, acum paisprezece ani – dacă era în trup, nu știu; dacă era în afara trupului, nu știu, Dumnezeu știe – a fost răpit în al treilea cer. 3 Știu că omul acesta – dacă era în trup sau dacă era în afara trupului, nu știu, Dumnezeu știe – 4 a fost răpit în Rai și a auzit cuvinte de nedescris, lucruri care nu-i sunt permise omului să le spună. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda. Dar cu mine însumi nu mă voi lăuda, decât cu neputințele mele. 6 Însă, dacă aș vrea să mă laud, nu voi fi un nesăbuit, căci voi spune adevărul. Dar mă abțin, pentru ca nimeni să nu mă considere mai presus decât ceea ce vede în mine sau aude de la mine, 7 chiar având în vedere măreția acestor descoperiri. De aceea, ca să nu mă îngâmf, mi-a fost dat un țepuș în carne, un mesager al lui Satan, ca să mă lovească și, astfel, să nu mă îngâmf. 8 De trei ori I-am cerut Domnului să-l depărteze de la mine. 9 Dar El mi-a zis: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea este făcută desăvârșită în neputință“. Așadar, mă voi lăuda mult mai bucuros cu neputințele mele, pentru ca puterea lui Cristos să rămână în mine. 10 De aceea eu sunt mulțumit în neputințe, în insulte, în nevoi, în persecuții și dificultăți, de dragul lui Cristos, deoarece când sunt neputincios, atunci sunt puternic.
Grija lui Pavel pentru corinteni
11 Am ajuns nesăbuit; voi m-ați obligat! Eu ar fi trebuit să fiu recomandat de voi, căci, chiar dacă sunt nimic, totuși, nu le sunt deloc inferior acestor „apostoli foarte distinși“. 12 Într-adevăr, semnele unui apostol au fost înfăptuite între voi cu toată răbdarea, prin semne, minuni și lucrări puternice. 13 Căci care este lucrul în care ați fost tratați mai prejos decât celelalte biserici, în afară de faptul că eu însumi nu v-am fost povară? Iertați-mi nedreptatea aceasta!
14 Iată, sunt gata să vin la voi pentru a treia oară. Și nu voi fi o povară, pentru că nu lucrurile voastre le vreau, ci pe voi. Nu copiii ar trebui să adune pentru părinți, ci părinții pentru copii. 15 Și eu, voi cheltui bucuros tot ce am și mă voi cheltui pe mine însumi pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit mai puțin? 16 Fie și-așa! Nu v-am împovărat. Dar, fiind isteț, v-am prins prin viclenie, așa cum mă acuză ei . 17 Am profitat eu de voi prin vreunul dintre cei pe care i-am trimis la voi? 18 L-am rugat pe Titus să meargă și l-am trimis pe fratele cu el. A profitat Titus de voi? N-am umblat noi în același duh? N-am călcat noi pe aceleași urme?
19 Vi se pare că, în tot acest timp, ne-am apărat pe noi înșine înaintea voastră? Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos, și toate lucrurile, preaiubiților, sunt pentru consolidarea voastră. 20 Fiindcă mă tem ca nu cumva, atunci când vin, să vă găsesc așa cum n-aș vrea și eu însumi să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea. Mă tem ca nu cumva să găsesc ceartă, invidie, furii, ambiții egoiste, calomnii, bârfe, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem ca nu cumva, atunci când vin din nou, Dumnezeul meu să mă smerească înaintea voastră și să trebuiască astfel să-i jelesc pe mulți care au păcătuit în trecut și nu s-au pocăit de necurăția, imoralitatea și depravarea în care au trăit.
Vedeniile și țepușul lui Pavel
1 E nevoie să mă laud, chiar dacă nu este de folos. Voi trece totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Cristos, care, acum paisprezece ani – dacă era în trup, nu știu; dacă era în afara trupului, nu știu, Dumnezeu știe – a fost răpit în al treilea cer. 3 Știu că omul acesta – dacă era în trup sau dacă era în afara trupului, nu știu, Dumnezeu știe – 4 a fost răpit în Rai și a auzit cuvinte de nedescris, lucruri care nu-i sunt permise omului să le spună. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda. Dar cu mine însumi nu mă voi lăuda, decât cu neputințele mele. 6 Însă, dacă aș vrea să mă laud, nu voi fi un nesăbuit, căci voi spune adevărul. Dar mă abțin, pentru ca nimeni să nu mă considere mai presus decât ceea ce vede în mine sau aude de la mine, 7 chiar având în vedere măreția acestor descoperiri. De aceea, ca să nu mă îngâmf, mi-a fost dat un țepuș în carne, un mesager al lui Satan, ca să mă lovească și, astfel, să nu mă îngâmf. 8 De trei ori I-am cerut Domnului să-l depărteze de la mine. 9 Dar El mi-a zis: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea este făcută desăvârșită în neputință“. Așadar, mă voi lăuda mult mai bucuros cu neputințele mele, pentru ca puterea lui Cristos să rămână în mine. 10 De aceea eu sunt mulțumit în neputințe, în insulte, în nevoi, în persecuții și dificultăți, de dragul lui Cristos, deoarece când sunt neputincios, atunci sunt puternic.
Grija lui Pavel pentru corinteni
11 Am ajuns nesăbuit; voi m-ați obligat! Eu ar fi trebuit să fiu recomandat de voi, căci, chiar dacă sunt nimic, totuși, nu le sunt deloc inferior acestor „apostoli foarte distinși“. 12 Într-adevăr, semnele unui apostol au fost înfăptuite între voi cu toată răbdarea, prin semne, minuni și lucrări puternice. 13 Căci care este lucrul în care ați fost tratați mai prejos decât celelalte biserici, în afară de faptul că eu însumi nu v-am fost povară? Iertați-mi nedreptatea aceasta!
14 Iată, sunt gata să vin la voi pentru a treia oară. Și nu voi fi o povară, pentru că nu lucrurile voastre le vreau, ci pe voi. Nu copiii ar trebui să adune pentru părinți, ci părinții pentru copii. 15 Și eu, voi cheltui bucuros tot ce am și mă voi cheltui pe mine însumi pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit mai puțin? 16 Fie și-așa! Nu v-am împovărat. Dar, fiind isteț, v-am prins prin viclenie, așa cum mă acuză ei . 17 Am profitat eu de voi prin vreunul dintre cei pe care i-am trimis la voi? 18 L-am rugat pe Titus să meargă și l-am trimis pe fratele cu el. A profitat Titus de voi? N-am umblat noi în același duh? N-am călcat noi pe aceleași urme?
19 Vi se pare că, în tot acest timp, ne-am apărat pe noi înșine înaintea voastră? Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos, și toate lucrurile, preaiubiților, sunt pentru consolidarea voastră. 20 Fiindcă mă tem ca nu cumva, atunci când vin, să vă găsesc așa cum n-aș vrea și eu însumi să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea. Mă tem ca nu cumva să găsesc ceartă, invidie, furii, ambiții egoiste, calomnii, bârfe, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem ca nu cumva, atunci când vin din nou, Dumnezeul meu să mă smerească înaintea voastră și să trebuiască astfel să-i jelesc pe mulți care au păcătuit în trecut și nu s-au pocăit de necurăția, imoralitatea și depravarea în care au trăit.