Slujitorul Domnului
1 Iată, Slujitorul Meu, pe Care Îl sprijin,
Alesul Meu, în Care sufletul Meu Își găsește plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El,
iar El va proclama dreptatea națiunilor.
2 Nu va striga, nici nu-Și va ridica vocea
și nu-Și va face glasul să fie auzit pe stradă.
3 Nu va rupe trestia zdrobită
și nu va stinge fitilul de la candelă care încă mai fumegă,
ci va proclama dreptatea cu credincioșie.
4 El nu va slăbi și nu va fi zdrobit,
până nu va așeza dreptatea pe pământ.
Și insulele vor aștepta Legea Lui“.
5 Așa vorbește Dumnezeu, Domnul
Care a creat cerurile și le-a întins,
Care a făcut pământul și resursele lui,
Care dă suflare oamenilor de pe el
și duh celor ce umblă pe el:
6 „Eu, Domnul, Te-am chemat prin dreptate.
Te voi ține de mână;
Te voi păzi și Te voi face
un legământ pentru popor
și o lumină pentru națiuni,
7 ca să deschizi ochii orbilor,
să-i eliberezi pe prizonieri din captivitate
și din închisoare pe cei ce stau în întuneric.
8 Eu sunt Domnul. Acesta este Numele Meu!
Nu-Mi voi da gloria altuia
și nici lauda cuvenită Mie, chipurilor cioplite!
9 Iată, cele dintâi lucruri s-au împlinit
și acum vestesc altele noi;
înainte să se împlinească
vi le fac cunoscute“.
O cântare de laudă în cinstea Domnului
10 Cântați Domnului o cântare nouă!
Cântați de la marginile pământului spre lauda Lui,
voi, cei care călătoriți pe mare și locuiți acolo,
insule și locuitorii lor!
11 Să-și ridice glasul deșertul și cetățile lui,
așezările locuite de Chedar!
Să strige de bucurie locuitorii din Sela,
să strige de pe vârfurile munților!
12 Să-L glorifice pe Domnul
și să vestească lauda Lui pe insule!
13 Domnul va înainta ca un viteaz;
asemenea unui războinic Își stârnește zelul:
strigă, scoate un strigăt de luptă
și triumfă asupra dușmanilor Săi.
14 „Am tăcut pentru multă vreme;
am păstrat tăcerea și M-am abținut,
dar acum , ca o femeie care naște,
voi striga, voi gâfâi și voi geme.
15 Voi pustii munții și dealurile,
le voi usca toată verdeața!
Voi transforma râurile în insule
și voi seca iazurile!
16 Îi voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei,
pe cărări neștiute de ei îi voi conduce.
Voi transforma întunericul dinaintea lor în lumină,
iar povârnișurile în loc neted.
Acestea sunt lucrurile pe care le voi face pentru ei;
nu-i voi părăsi!
17 Dar cei ce se încred în chipuri cioplite,
cei ce zic chipurilor turnate: «Voi sunteți dumnezeii noștri!»
vor da înapoi, vor fi acoperiți de rușine.
Neascultarea lui Israel
18 Ascultați, surzilor!
Priviți, orbilor, și vedeți!
19 Cine este orb, dacă nu slujitorul Meu
și surd ca mesagerul pe care l-am trimis?
Cine este orb precum cel aflat în legământ de pace cu Mine ,
orb ca slujitorul Domnului?
20 Vezi multe lucruri, dar nu le iei în seamă;
ai deschis urechile, dar nu asculți cu adevărat“.
21 Domnul a dorit, în numele dreptății Sale,
să-Și înalțe Legea și s-o facă glorioasă.
22 Dar acest popor este prădat și jefuit;
sunt prinși în capcanele din gropi cu toții
și stau ascunși în închisori.
Au devenit o pradă pe care nu este nimeni s-o scape,
ceva de jefuit despre care nimeni nu zice:
„Dă-l înapoi!“.
23 Cine dintre voi va asculta cu atenție lucrul acesta?
Cine va fi atent și va asculta pe viitor?
24 Cine l-a dat pe Iacov pradă tâlharilor
și pe Israel pe mâna jefuitorilor?
Oare nu Domnul,
împotriva Căruia am păcătuit?
Ei n-au vrut să umble pe căile Lui
și să asculte de Legea Lui.
25 De aceea a turnat peste ei mânia Lui
și ferocitatea războiului.
I-a înconjurat cu flăcări, dar tot n-au înțeles;
i-a distrus, dar tot n-au ținut cont.
Robul Domnului
1 „Iată Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2 El nu va striga, nu-Și va ridica glasul și nu-l va face să se audă pe ulițe. 3 Trestia frântă n-o va zdrobi și mucul care mai arde încă nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. 4 El nu va slăbi, nici nu se va lăsa, până va așeza dreptatea pe pământ, și ostroavele vor nădăjdui în Legea Lui.” 5 Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile și le-a întins, care a întins pământul și cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc și suflet celor ce merg pe el: 6 „Eu , Domnul, Te-am chemat ca să dai mântuire și Te voi lua de mână, Te voi păzi și Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina neamurilor, 7 să deschizi ochii orbilor, să scoți din temniță pe cei legați și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric . 8 Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu, și slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea, idolilor. 9 Iată că cele dintâi lucruri s-au împlinit, și vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întâmple. 10 Cântați Domnului o cântare nouă, cântați laudele Lui până la marginile pământului, voi , care mergeți pe mare și cei ce locuiți în ea, ostroave și locuitorii lor! 11 Pustia și cetățile ei să înalțe glasul! Satele locuite de Chedar să-și înalțe glasul! Locuitorii stâncilor să sară de veselie: să strige de bucurie din vârful munților! 12 Să dea slavă Domnului și să vestească laudele Lui în ostroave!” 13 Domnul înaintează ca un viteaz, Își stârnește râvna ca un om de război; înalță glasul , strigă, Își arată puterea împotriva vrăjmașilor Săi. 14 „Am tăcut multă vreme – zice Domnul – am tăcut și M-am ținut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile nașterii, voi gâfâi și voi răsufla. 15 Voi pustii munți și dealuri, le voi usca toată verdeața; voi preface râurile în ostroave și iazurile le voi usca. 16 Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povățui pe cărări neștiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor și locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face și nu-i voi părăsi. 17 Vor da înapoi , vor fi acoperiți de rușine cei ce se încred în idoli ciopliți și zic idolilor turnați: ‘Voi sunteți dumnezeii noștri!’ 18 Ascultați, surzilor, priviți și vedeți, orbilor! 19 Cine este orb, dacă nu robul Meu și surd ca solul Meu, pe care îl trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu și orb ca robul Domnului? 20 Ai văzut multe, dar n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit: 21 Domnul a voit, pentru dreptatea Lui, să vestească o Lege mare și minunată. 22 Și totuși poporul acesta este un popor prădat și jefuit! Toți zac înlănțuiți în peșteri și înfundați în temnițe. Sunt lăsați de pradă, și nimeni nu-i scapă! Jefuiți, și nimeni nu zice: ‘Dă înapoi!’ 23 Cine dintre voi însă pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele și să asculte pe viitor? 24 Cine a dat pe Iacov pradă jafului, și pe Israel în mâinile jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui și n-au ascultat Legea Lui. 25 De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mâniei Lui și grozăviile războiului: războiul l-a aprins din toate părțile și n-a înțeles; l-a ars și n-a luat seama.”