Al treilea discurs al lui Elifaz
1 Atunci Elifaz, temanitul, a răspuns și i-a zis:
2 „Poate un om să-i fie de folos lui Dumnezeu?
Chiar cel mai înțelept Îi poate sluji la ceva?
3 Ce bucurie are Cel Atotputernic dacă trăiești drept?
Ce câștigă El dacă sunt curate căile tale?

4 Din cauză că ai teamă de Dumnezeu te mustră El
și intră la judecată cu tine?
5 Nu este mare răutatea ta?
Nu sunt fără sfârșit nelegiuirile tale?
6 N-ai luat tu garanții de la frații tăi fără motiv?
Ai despuiat oameni de îmbrăcămintea lor.
7 Nu i-ai dat să bea apă celui obosit
și n-ai vrut să dai pâine celui flămând,
8 deși erai un om puternic și țara era a ta,
erai un om onorat; trăiai în ea.
9 Tu ai trimis pe văduve cu mâinile goale
și ai zdrobit brațele celor orfani.
10 De aceea ești înconjurat de curse
și te înspăimântă groaza dintr-odată.
11 De aceea este atât de întuneric, încât nu poți vedea,
și te acoperă un șuvoi de ape.

12 Nu este Dumnezeu în înălțimea cerurilor?
Privește cât de mărețe sunt cele mai înalte stele!
13 Totuși, tu zici: «Ce știe Dumnezeu?
Poate El judeca prin negură?
14 Nori groși Îl înfășoară și, astfel, nu ne vede,
atunci când El umblă pe orizontul cerurilor».
15 Vei urma tu calea veche,
pe care au urmat-o cei nelegiuiți?
16 Ei au fost smulși înainte de vreme;
temelia le-a fost spălată de un șuvoi de apă.
17 Ei I-au zis lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi!
Ce ne poate face Cel Atotputernic?».
18 Totuși, El le-a umplut casele de bunătăți.
Dar departe de mine sfatul celor răi!
19 Cei drepți le văd căderea și se bucură,
și cel nevinovat își bate joc de ei, zicând :
20 «Dușmanii noștri sunt nimiciți;
focul le distruge bogăția!».

21 Împrietenește-te cu El, te rog, și fă pace;
în felul acesta, vei avea parte de bine.
22 Primește, te rog, învățătura din gura Sa
și strânge în inimă cuvintele Lui.
23 Dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, vei fi reabilitat.
Dacă vei îndepărta nedreptatea din cortul tău,
24 dacă vei arunca aurul în țărână
și aurul de Ofir între pietrele pârâurilor,
25 atunci Cel Atotputernic va fi aurul tău
și argintul tău cel mai prețios.
26 Te vei bucura în Cel Atotputernic
și-ți vei ridica fața spre Dumnezeu.
27 Te vei ruga Lui și El te va auzi,
iar tu îți vei ține jurămintele.
28 Ce vei hotărî se va împlini;
lumina va străluci pe căile tale.
29 Când oamenii sunt smeriți, Tu spui: «Să fie ridicați!».
El îl va salva pe cel cu privirea plecată.
30 El îl va elibera chiar și pe cel ce nu este nevinovat;
acesta va scăpa datorită curăției mâinilor tale“.
A treia cuvântare a lui Elifaz
1 Elifaz din Teman a luat cuvântul și a zis:
2 „Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu?
Nu, ci înțeleptul nu-și folosește decât lui.
3 Dacă ești fără prihană, are Cel Atotputernic vreun folos?
Și dacă trăiești fără vină, ce va câștiga El?
4 Pentru evlavia ta te pedepsește El oare
și intră la judecată cu tine?
5 Nu-i mare răutatea ta?
Și fărădelegile tale, fără număr?
6 Luai fără pricină zăloage de la frații tăi,
lăsai fără haine pe cei goi.
7 Nu dădeai apă omului însetat,
nu voiai să dai pâine omului flămând.
8 Țara era a ta fiindcă erai mai tare,
te așezai în ea fiindcă erai cu vază.
9 Dădeai afară pe văduve cu mâinile goale
și brațele orfanilor le frângeai.
10 Pentru aceea ești înconjurat de curse
și te-a apucat groaza dintr-odată.
11 Nu vezi dar acest întuneric,
aceste ape multe care te năpădesc?
12 Nu este Dumnezeu sus în ceruri?
Privește vârful stelelor. Ce înalt este!
13 Și tu zici: ‘Ce știe Dumnezeu?
Poate să judece El prin întunericul de nori?
14 Îl înfășoară norii , nu vede nimic,
bolta cerească abia dacă o străbate!’
15 Ce, vrei s-apuci pe calea străveche,
pe care au urmat-o cei nelegiuiți,
16 care au fost luați înainte de vreme
și au ținut cât ține un pârâu care se scurge?
17 Ei ziceau lui Dumnezeu: ‘Pleacă de la noi!
Ce ne poate face Cel Atotputernic?’
18 Și totuși Dumnezeu le umpluse casele de bunătăți. –
Departe de mine sfatul celor răi! –
19 Cei fără prihană vor fi martori ai căderii lor și se vor bucura,
cel nevinovat va râde de ei
20 și va zice: ‘Iată pe potrivnicii noștri nimiciți!
Iată-le bogățiile arse de foc!’
21 Împrietenește-te dar cu Dumnezeu, și vei avea pace;
te vei bucura astfel iarăși de fericire.
22 Primește învățătură din gura Lui
și pune-ți la inimă cuvintele Lui.
23 Vei fi așezat iarăși la locul tău dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic,
dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.
24 Aruncă dar aurul în țărână,
aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor!
25 Și atunci, Cel Atotputernic va fi aurul tău,
argintul tău, bogăția ta.
26 Atunci, Cel Atotputernic va fi desfătarea ta ,
și îți vei ridica fața spre Dumnezeu.
27 Îl vei ruga, și te va asculta
și îți vei putea împlini juruințele.
28 Pe ce vei pune mâna îți va izbuti,
pe cărările tale va străluci lumina.
29 Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta:
Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecați.
30 El va izbăvi chiar și pe cel vinovat,
care își va datora scăparea curăției mâinilor tale.”