Despre originea înțelepciunii
1 Cu siguranță, argintul are o mină din care este scos,
iar aurul are un loc unde este curățit.
2 Fierul este luat din pământ,
și arama este scoasă din minereu.
3 Omul pune capăt întunericului
și caută până în locurile cele mai adânci
după piatra întunericului și a umbrei morții.
4 El sapă o fântână departe de locuința oamenilor,
în locuri necălcate de piciorul omului;
el stă atârnat și se clatină, departe de oameni.
5 Pământul din care iese hrana
este răscolit pe dedesubt ca de foc.
6 Pietrele lui sunt locul safirului
și în el se află pulberea de aur.
7 Nicio pasăre de pradă nu știe acea cărare ascunsă,
nici ochiul șoimului n-a văzut-o.
8 Nici animalele sălbatice cele mai mândre n-au călcat pe ea;
leul n-a trecut niciodată pe acolo.
9 Omul își pune mâna pe stânca de cremene
și răstoarnă munții din rădăcini.
10 El sapă șanțuri în stâncă,
și ochii lui îi văd toate bogățiile.
11 El stăvilește izvoarele râurilor
și aduce la lumină lucruri ascunse.
12 Dar unde poate fi găsită înțelepciunea?
Unde locuiește priceperea?
13 Omul nu-i cunoaște locuința;
ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.
14 Adâncul zice: «Nu este în mine!»,
iar marea zice: «Nu este la mine!».
15 Ea nu se dă în schimbul aurului ales,
nici prețul ei nu poate fi cântărit în argint.
16 Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir
și nici cu onix prețios sau cu safir.
17 Aurul și cristalul nu se pot compara cu ea,
și nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur pur.
18 Coralii și cristalul nu merită a fi amintite;
prețul înțelepciunii este mai mare decât al rubinelor.
19 Topazul de Cuș nu se poate compara cu ea;
ea nu poate fi cumpărată cu aur pur.
20 De unde vine atunci înțelepciunea?
Unde este locul priceperii?
21 Ea a fost tăinuită de ochii a orice este viu
și a fost ascunsă de păsările cerului.
22 Locul Nimicirii și Moartea zic:
«Am auzit doar vorbindu-se despre ea».
23 Dumnezeu înțelege calea către ea
și El îi cunoaște locul,
24 pentru că El Se uită până la marginile pământului,
vede tot ce se întâmplă sub ceruri.
25 Când i-a stabilit vântului greutatea
și a măsurat mărimea apelor,
26 când a stabilit o hotărâre pentru ploaie
și o cărare pentru lumina trăsnetelor,
27 atunci S-a uitat la înțelepciune și a vestit-o;
a consolidat-o și a încercat-o.
28 Apoi i-a zis omului:
«Iată, teama de Stăpânul – aceasta este înțelepciune,
și depărtarea de rău este pricepere»“.
1 Argintul are o mină de unde se scoate
și aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit.
2 Fierul se scoate din pământ
și piatra se topește ca să dea arama.
3 Omul pune capăt întunericului ,
cercetează, până în ținuturile cele mai adânci,
pietrele ascunse în negura și în umbra morții.
4 Sapă o fântână departe de locurile locuite;
picioarele nu-i mai sunt de ajutor,
stă atârnat și se clatină, departe de locuințele omenești .
5 Pământul, de unde iese pâinea,
este răscolit înăuntrul lui ca de foc,
6 pietrele lui cuprind safir
și în el se găsește pulbere de aur.
7 Pasărea de pradă nu-i cunoaște cărarea.
Ochiul vulturului n-a zărit-o,
8 cele mai trufașe dobitoace n-au călcat pe ea
și leul n-a trecut niciodată pe ea.
9 Omul își pune mâna pe stânca de cremene
și răstoarnă munții din rădăcină.
10 Sapă șanțuri în stânci
și ochiul lui privește tot ce este de preț în ele.
11 Oprește curgerea apelor
și scoate la lumină ce este ascuns.
12 Dar înțelepciunea unde se găsește?
Unde este locuința priceperii?
13 Omul nu-i cunoaște prețul ,
ea nu se găsește în pământul celor vii.
14 Adâncul zice: ‘Nu este în mine’,
și marea zice: ‘Nu este la mine’.
15 Ea nu se dă în schimbul aurului curat,
nu se cumpără cântărindu-se cu argint;
16 nu se cântărește pe aurul din Ofir,
nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul,
nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
18 Mărgeanul și cristalul nu sunt nimic pe lângă ea:
înțelepciunea prețuiește mai mult decât mărgăritarele.
19 Topazul din Etiopia nu este ca ea
și aurul curat nu se cumpănește cu ea.
20 De unde vine atunci înțelepciunea?
Unde este locuința priceperii?
21 Este ascunsă de ochii tuturor celor vii,
este ascunsă de păsările cerului.
22 Adâncul și moartea zic:
‘Noi am auzit vorbindu-se de ea’.
23 Dumnezeu îi știe drumul,
El îi cunoaște locuința.
24 Căci El vede până la marginile pământului,
zărește totul sub ceruri.
25 Când a rânduit greutatea vântului
și când a hotărât măsura apelor,
26 când a dat legi ploii
și când a însemnat drumul fulgerului și tunetului,
27 atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o,
i-a pus temeliile și a pus-o la încercare.
28 Apoi a zis omului: ‘Iată, frica de Domnul, aceasta este înțelepciunea;
depărtarea de rău este pricepere’.”