Daruri suplimentare diferitelor jertfe
1 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 2 „Vorbește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Când veți intra în țara în care veți locui, pe care v-o voi da, 3 și veți aduce Domnului o jertfă mistuită de foc – fie o ardere-de-tot, fie o jertfă pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau un dar de bunăvoie sau o jertfă cu ocazia sărbătorilor periodice – ca să faceți din cirezile sau turmele voastre o aromă plăcută Domnului, 4 cel care va aduce Domnului ofranda sa va trebui să aducă și un dar de mâncare dintr-o zecime de efă de făină aleasă, amestecată cu un sfert de hin de ulei. 5 Pentru fiecare miel adus ca jertfă sau ca ardere-de-tot, să aducă și un sfert de hin de vin ca jertfă de băutură.
6 Pentru fiecare berbec să aducă și un dar de mâncare din două zecimi de efă de făină aleasă, amestecată cu o treime de hin de ulei, 7 și o jertfă de băutură dintr-o treime de hin de vin, de o aromă plăcută Domnului.
8 Când vor aduce un taur ca jertfă sau ca ardere-de-tot pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau ca jertfă de pace în cinstea Domnului, 9 să aducă împreună cu taurul un dar de mâncare din trei zecimi de efă de făină aleasă, amestecată cu o jumătate de hin de ulei 10 și o jertfă de băutură din jumătate de hin de vin ca jertfă mistuită de foc, de o aromă plăcută Domnului. 11 Așa să se facă pentru fiecare bou sau berbec sau pentru fiecare dintre miei sau iezi. 12 Așa să se facă pentru fiecare în parte, oricare ar fi numărul lor.
13 Așa să facă orice băștinaș care își va aduce jertfa mistuită de foc, de o aromă plăcută Domnului. 14 Dacă vreun străin care locuiește cu voi sau care se naște printre voi de-a lungul generațiilor voastre, va dori să aducă o jertfă mistuită de foc, de o aromă plăcută Domnului, el va trebui să facă așa cum faceți voi. 15 Să fie o singură hotărâre pentru toată adunarea, atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește printre voi, o hotărâre veșnică de-a lungul generațiilor voastre. Și voi și străinul veți fi la fel înaintea Domnului. 16 Să fie aceeași lege și aceeași poruncă atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește cu voi»“.
17 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 18 „Vorbește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Când veți intra în țara în care vă duc 19 și când veți mânca din pâinea țării, să aduceți Domnului o contribuție prin ridicare. 20 Din prima parte a aluatului să aduceți o turtă drept contribuție ca dar ridicat. S-o aduceți așa cum aduceți o contribuție din aria de treierat. 21 De-a lungul generațiilor voastre, să oferiți Domnului această contribuție din prima parte a aluatului vostru.
Jertfe pentru păcatul fără voie
22 Dacă păcătuiți din greșeală și nu împliniți toate aceste porunci pe care i le-a spus Domnul lui Moise 23 – tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise, din ziua în care Domnul a dat porunci și până mai târziu, de-a lungul generațiilor voastre – 24 deci, dacă întreaga comunitate a păcătuit fără voie, fără să-și dea seama, atunci toată comunitatea să aducă un taur ca ardere-de-tot de o aromă plăcută Domnului, împreună cu un dar de mâncare și cu darul de băutură, în conformitate cu reglementările stabilite, și un țap ca jertfă pentru păcat. 25 Preotul să facă ispășire pentru toată comunitatea fiilor lui Israel și ei vor fi iertați, căci au păcătuit fără voie și și-au adus atât ofranda, adică jertfa mistuită de foc pentru Domnul, cât și jertfa pentru păcat înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-au comis fără voie. 26 Toată comunitatea fiilor lui Israel va fi iertată, atât ei, cât și străinii care locuiesc în mijlocul lor, pentru că tot poporul a păcătuit fără voie.
27 Dacă cineva păcătuiește fără voie, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat. 28 Preotul să facă ispășire înaintea Domnului pentru cel care a păcătuit fără voie și după ce va face ispășire pentru el, va fi iertat. 29 Să fie aceeași lege pentru toți aceia care păcătuiesc fără voie, atât pentru băștinașul dintre fiii lui Israel, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul lor.
30 Însă cel ce păcătuiește cu voie – indiferent dacă este băștinaș sau străin – Îl hulește pe Domnul. Omul acela va trebui să fie nimicit din mijlocul poporului. 31 Fiindcă a disprețuit Cuvântul Domnului și a încălcat porunca Lui, omul acela să fie nimicit pe deplin. Pedeapsa pentru nelegiuire va fi asupra lui»“.
Pedeapsa pentru încălcarea Sabatului
32 În timp ce fiii lui Israel erau în deșert, au găsit un om adunând vreascuri în ziua de Sabat. 33 Cei care-l găsiseră adunând vreascuri l-au adus înaintea lui Moise, a lui Aaron și a întregii comunități. 34 Pentru că încă nu era clar ce trebuie să i se facă, l-au pus sub pază. 35 Domnul i-a zis lui Moise: „Omul acela să fie pedepsit cu moartea. Întreaga adunare să-l omoare cu pietre în afara taberei“. 36 Întreaga adunare l-a dus în afara taberei și l-a omorât cu pietre, așa cum i-a poruncit Domnul lui Moise.
Ciucurii de la veșminte
37 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 38 „Vorbește-le fiilor lui Israel și spune-le să-și facă ciucuri la colțurile hainelor, de-a lungul generațiilor lor, și să pună un șnur albastru pe ciucurele de la fiecare colț. 39 Când veți avea ciucurii aceștia, să vă uitați la ei și să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului ca să le puteți împlini. Și, astfel, nu veți mai umbla după poftele inimilor voastre și ale ochilor voștri, după care v-ați luat ca să preacurviți. 40 Așa vă veți aduce aminte să împliniți toate poruncile Mele și veți fi sfinți pentru Dumnezeul vostru. 41 Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-am scos din țara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru“.
Legi asupra jertfelor
1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘Când veți intra în țara pe care v-o dau ca să vă așezați locuințele în ea 3 și veți aduce Domnului o jertfă mistuită de foc, fie o ardere-de-tot, fie o jertfă adusă pentru împlinirea unei juruințe sau ca dar de bunăvoie, sau la sărbătorile voastre , ca să faceți din cirezile sau turmele voastre un miros plăcut Domnului, 4 cel ce își va aduce darul său Domnului să aducă Domnului ca dar de mâncare a zecea parte dintr-o efă de floare de făină, frământată într-un sfert de hin de untdelemn, 5 iar vin pentru jertfa de băutură la arderea-de-tot sau la jertfă, să aducă un sfert de hin de fiecare miel. 6 Pentru un berbec , să aduci ca dar de mâncare două zecimi de efă din floarea făinii frământată într-o treime de hin de untdelemn 7 și să faci o jertfă de băutură de o treime de hin de vin, ca dar de mâncare de un miros plăcut Domnului. 8 Dacă aduci un vițel, fie ca ardere-de-tot, fie ca jertfă pentru împlinirea unei juruințe, sau ca jertfă de mulțumire Domnului, 9 aduci ca dar de mâncare, împreună cu vițelul, trei zecimi de efă din floarea făinii, frământată într-o jumătate de hin de untdelemn, 10 și să faci o jertfă de băutură de o jumătate de hin de vin: aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. 11 Așa să se facă pentru fiecare bou, pentru fiecare berbec, pentru fiecare miel sau ied. 12 După numărul vitelor, așa să faceți pentru fiecare, după numărul lor. 13 Așa să facă lucrurile acestea orice băștinaș când va aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. 14 Dacă un străin care locuiește la voi sau care se va găsi în viitor în mijlocul vostru aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului, s-o aducă în același fel ca voi. 15 Să fie o singură lege pentru toată adunarea, atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul vostru; aceasta să fie o lege necurmată printre urmașii voștri: cu străinul să fie ca și cu voi înaintea Domnului. 16 O singură lege și o singură poruncă să fie atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește printre voi.’ ”
Pârga plămădelii
17 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 18 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Când veți intra în țara în care vă voi duce 19 și când veți mânca pâine din țara aceea, să luați întâi un dar ridicat pentru Domnul. 20 Ca dar ridicat, să aduceți o turtă din pârga plămădelii voastre; s-o aduceți cum aduceți darul care se ia întâi din arie. 21 Din pârga plămădelii voastre să luați întâi un dar ridicat pentru Domnul din neam în neam.
Păcatele fără voie
22 Dacă păcătuiți fără voie și nu păziți toate poruncile pe care le-a făcut cunoscut lui Moise Domnul, 23 tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise, din ziua când a dat Domnul porunci și mai târziu din neam în neam, 24 dacă păcatul a fost făcut fără voie și fără să știe adunarea, toată adunarea să aducă un vițel ca ardere-de-tot, de un miros plăcut Domnului, împreună cu darul său de mâncare și cu jertfa sa de băutură, după rânduielile așezate; să mai aducă și un țap ca jertfă de ispășire. 25 Preotul să facă ispășire pentru toată adunarea copiilor lui Israel, și li se va ierta, căci au păcătuit fără voie și și-au adus darul lor: o jertfă mistuită de foc în cinstea Domnului și o jertfă de ispășire înaintea Domnului pentru păcatul pe care l-au săvârșit fără voie. 26 Se va ierta întregii adunări a copiilor lui Israel și străinului care locuiește în mijlocul lor, căci tot poporul a păcătuit fără voie. 27 Dacă unul singur a păcătuit fără voie, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat. 28 Preotul să facă ispășire pentru cel ce a păcătuit fără voie înaintea Domnului; când va face ispășire pentru el, i se va ierta. 29 Atât pentru băștinașul dintre copiii lui Israel, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul lor, să fie aceeași lege , când va păcătui fără voie. 30 Dar , dacă cineva, fie băștinaș, fie străin, păcătuiește cu voie, hulește pe Domnul, acela va fi nimicit din mijlocul poporului său, 31 căci a nesocotit Cuvântul Domnului și a călcat porunca Lui; va fi nimicit și își va lua astfel pedeapsa pentru nelegiuirea lui’.”
Pedepsirea omului pentru călcarea Sabatului
32 Când erau copiii lui Israel în pustie, au găsit pe un om strângând lemne în ziua Sabatului. 33 Cei ce-l găsiseră strângând lemne l-au adus la Moise, la Aaron și la toată adunarea. 34 L-au aruncat în temniță , căci nu se spusese ce trebuiau să-i facă. 35 Domnul a zis lui Moise: „Omul acesta să fie pedepsit cu moartea, toată adunarea să-l ucidă cu pietre afară din tabără.” 36 Toată adunarea l-a scos afară din tabără și l-a ucis cu pietre; și a murit, cum poruncise lui Moise Domnul.
Ciucurii de la veșminte
37 Domnul a zis lui Moise: 38 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le să-și facă , din neam în neam, un ciucure la colțurile veșmintelor lor și să pună un fir albastru peste ciucurele acesta din colțurile veșmintelor. 39 Când veți avea ciucurele acesta, să vă uitați la el și să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului, ca să le împliniți și să nu urmați după poftele inimilor voastre și după poftele ochilor voștri, ca să vă lăsați târâți la curvie. 40 Să vă aduceți astfel aminte de poruncile Mele, să le împliniți și să fiți sfinți pentru Dumnezeul vostru. 41 Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din țara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru.”