1 Orice femeie înțeleaptă își zidește casa,
dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2 Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul,
dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește.
3 Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui,
dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5 Un martor adevărat nu minte,
dar un martor fals răspândește minciuni.
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n-o găsește,
însă, pentru cel priceput, este ușor să-și însușească știința.
7 Depărtează-te de omul nesăbuit,
pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui !
8 Înțelepciunea celui chibzuit îl ajută să-și înțeleagă calea,
dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare.
9 Nebunii glumesc cu păcatul,
dar între cei drepți este bunăvoință.
10 Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei.
11 Casa celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor drepți va înflori.
12 Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului,
dar la capătul ei se află căile morții.
13 Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată,
iar bucuria poate sfârși în întristare.
14 Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui,
dar omul bun va fi săturat cu ale lui.
15 Cel naiv crede orice vorbă,
dar cel chibzuit își gândește bine pașii.
16 Cel înțelept se teme și se depărtează de rău,
dar cel nesăbuit este mândru și încrezător.
17 Cel iute la mânie face prostii,
și omul cu intenții rele este urât de alții.
18 Cei naivi moștenesc nebunie,
dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință.
19 Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni
și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept.
20 Săracul este urât chiar și de semenii lui,
dar bogatul are mulți prieteni.
21 Cel ce-și disprețuiește semenul păcătuiește,
dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci.
22 Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul?
Dar cei ce plănuiesc binele găsesc îndurare și credincioșie.
23 În orice muncă grea există și un câștig,
dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie.
24 Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți,
dar nebunia nesăbuiților rodește nebunie.
25 Un martor adevărat salvează vieți,
dar cel ce răspândește minciuni aduce înșelătoria.
26 În teama de Domnul există o puternică încredere;
El va fi un adăpost pentru fiii Lui.
27 Teama de Domnul este un izvor de viață,
îndepărtând omul de la capcanele morții.
28 Poporul numeros este gloria regelui,
dar, fără supuși, prințul este ruinat.
29 Cel încet la mânie are mare pricepere,
dar cel iute la mânie înalță nebunia.
30 O inimă liniștită este viața trupului,
dar gelozia este putrezirea oaselor.
31 Cine-l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său,
dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput
și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților.
34 Dreptatea înalță o națiune,
dar păcatul este o rușine pentru orice popor.
35 Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept,
dar mânia lui este pentru cel care-l face de rușine.
1 Femeia înțeleaptă își zidește casa,
iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,
dar cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,
dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5 Un martor credincios nu minte,
dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește,
dar pentru omul priceput știința este lucru ușor.
7 Depărtează-te de nebun,
căci nu pe buzele lui vei găsi știința.
8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,
dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.
9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul,
dar între cei fără prihană este bunăvoință.
10 Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
11 Casa celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor fără prihană va înflori.
12 Multe căi pot părea bune omului,
dar la urmă se văd că duc la moarte.
13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită
și bucuria poate sfârși prin necaz.
14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui
și omul de bine se satură și el de ce este în el.
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,
dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
16 Înțeleptul se teme și se abate de la rău,
dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.
17 Cine este iute la mânie face prostii,
și omul plin de răutate se face urât.
18 Cei proști au parte de nebunie,
dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni
și cei nelegiuiți, înaintea porților celui neprihănit.
20 Săracul este urât chiar și de prietenul său,
dar bogatul are foarte mulți prieteni.
21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,
dar ferice de cine are milă de cei nenorociți.
22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,
dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
23 Oriunde se muncește este și câștig,
dar oriunde numai se vorbește, este lipsă.
24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,
dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie.
25 Martorul care spune adevărul scapă suflete,
dar cel înșelător spune minciuni.
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El
și copiii lui au un loc de adăpost la El.
27 Frica de Domnul este un izvor de viață,
ea ne ferește de cursele morții.
28 Mulțimea poporului este slava împăratului,
lipsa poporului este pieirea voievodului.
29 Cine este încet la mânie are multă pricepere,
dar cine se aprinde iute face multe prostii.
30 O inimă liniștită este viața trupului,
dar pizma este putrezirea oaselor.
31 Cine asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul său,
dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde.
33 Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută,
dar în mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol.
34 Neprihănirea înalță pe un popor,
dar păcatul este rușinea popoarelor.
35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit,
dar pe cel de ocară, îl atinge mânia lui.