Psalmul 36
Pentru dirijor. Al lui David, slujitorul Domnului.
1 O rostire cu privire la fărădelegea celui rău
se află înăuntrul inimii mele:
Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui!

2 Căci se laudă prea mult pe sine însuși,
încât să-și vadă nelegiuirea, ca s-o urască.
3 Cuvintele gurii lui sunt nelegiuite și înșelătoare;
a încetat să mai fie înțelept și să facă binele.
4 Plănuiește nelegiuirea chiar și în așternutul său,
stă pe o cale care nu este bună
și nu respinge răul.

5 Doamne, îndurarea Ta ajunge până la ceruri
și credincioșia Ta – până la nori!
6 Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu
și judecata Ta – ca adâncul cel mare!
Doamne, Tu salvezi atât oamenii, cât și animalele!
7 Cât de prețioasă este îndurarea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale se adăpostesc fiii omului.
8 Ei se satură de belșugul Casei Tale,
și Tu le dai să bea din râul bucuriilor Tale.
9 Căci la Tine este izvorul vieții
și, prin lumina Ta, vedem lumina.

10 Continuă să-Ți arăți îndurarea față de cei ce Te cunosc,
și dreptatea față de cei cu inima dreaptă!
11 Să nu vină la mine piciorul celui mândru,
iar mâna celor răi să nu mă facă să rătăcesc ca un fugar!
12 Au și căzut cei ce comit nelegiuiri!
Au fost aruncați și n-au putut să se mai ridice.
PSALMUL 36
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David, robul Domnului
1 Nelegiuirea celui rău zice inimii mele:
„Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.”
2 Căci se măgulește singur în ochii lui,
ca să-și desăvârșească fărădelegea, ca să-și potolească ura.
3 Cuvintele gurii lui sunt mincinoase și înșelătoare ;
nu mai vrea să lucreze cu înțelepciune și să facă binele.
4 În așternutul lui se gândește la răutate ,
stă pe o cale care nu este bună
și nu urăște răul.
5 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri
și credincioșia Ta până la nori.
6 Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu
și judecățile Tale sunt ca Adâncul cel mare.
Doamne, Tu sprijini pe oameni și pe dobitoace!
7 Cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.
8 Se satură de belșugul Casei Tale
și-i adăpi din șuvoiul desfătărilor Tale.
9 Căci la Tine este izvorul vieții;
prin lumina Ta vedem lumina.
10 Întinde-Ți și mai departe bunătatea peste cei ce Te cunosc
și dreptatea peste cei cu inima neprihănită !
11 Să nu m-ajungă piciorul celui mândru
și să nu mă pună pe fugă mâna celor răi.
12 Cei ce fac fărădelegea au și început să cadă;
sunt răsturnați și nu pot să se mai scoale.