Psalmul 38
Un psalm al lui David, spre aducere-aminte.
1 Doamne, nu mă mai mustra în mânia Ta
și nu mă mai disciplina în furia Ta!
2 Căci săgețile Tale m-au străpuns,
mâna Ta a coborât asupra mea.
3 Din cauza mâniei Tale, nu mai este nimic sănătos în trupul meu,
niciun os nu mai este întreg din cauza păcatului meu.
4 Căci nelegiuirile mele mă copleșesc ca o povară grea;
sunt prea grele pentru mine.
5 Rănile mele duhnesc, putrezesc,
din cauza nebuniei mele.
6 Sunt încovoiat, peste măsură de gârbovit.
Toată ziua umblu bocind.
7 Coapsele-mi sunt pline de arsuri,
nu mai este nimic sănătos în trupul meu.
8 Sunt atât de slăbit și de zdrobit!
Sufăr din cauza suspinelor inimii mele.
9 Stăpâne, Tu știi toate dorințele mele,
iar suspinele mele nu-ți sunt ascunse.
10 Mi se zbate inima, puterile mă părăsesc,
nici chiar lumina ochilor mei nu o mai am.
11 Cei care mă iubesc, prietenii mei, nu stau aproape de rana mea,
cei apropiați mie stau deoparte.
12 Cei ce încearcă să-mi ia viața îmi întind curse;
cei ce-mi doresc răul vorbesc cu răutate
și toată ziua se gândesc numai la înșelătorii.
13 Eu însă nu aud, întocmai ca un surd,
ca un mut care nu-și deschide gura!
14 Am ajuns ca omul care nu aude
și a cărui gură nu mai are răspuns.
15 Totuși, îmi pun speranța în Tine, Doamne!
Tu vei răspunde, Stăpâne, Dumnezeul meu!
16 Căci am zis: „Să nu se bucure din cauza mea,
atunci când îmi alunecă piciorul, să nu se laude pe seama mea!“.
17 Chiar acum sunt aproape să cad,
iar durerea mă însoțește întotdeauna.
18 Îmi mărturisesc nelegiuirea;
sunt tulburat din cauza păcatului meu.
19 Dușmanii mei sunt mulți și plini de viață,
și cei ce mă urăsc fără motiv sunt fără număr.
20 Cei ce răsplătesc binele cu rău
mi se opun, când eu urmăresc binele.
21 Nu mă părăsi, Doamne!
Dumnezeul meu, nu Te îndepărta de mine!
22 Vino degrabă în ajutorul meu,
Stăpâne, Mântuirea mea!
PSALMUL 38
Un psalm al lui David.
Spre aducere-aminte
1 Doamne , nu mă mustra în mânia Ta
și nu mă pedepsi în urgia Ta.
2 Căci săgețile Tale s-au înfipt în mine
și mâna Ta apasă asupra mea.
3 N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea din pricina mâniei Tale;
nu mai este nicio vlagă în oasele mele în urma păcatului meu.
4 Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu,
ca o povară grea sunt prea grele pentru mine.
5 Rănile mele miros greu și sunt pline de coptură,
în urma nebuniei mele.
6 Sunt gârbovit; peste măsură de istovit .
Toată ziua umblu plin de întristare.
7 Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele,
și n-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea.
8 Sunt fără putere, zdrobit cu desăvârșire;
tulburarea inimii mele mă face să gem .
9 Doamne, toate dorințele mele sunt înaintea Ta
și suspinele mele nu-Ți sunt ascunse.
10 Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăsește
și lumina ochilor mei nu mai este cu mine.
11 Prietenii și cunoscuții mei se depărtează de rana mea
și rudele mele stau deoparte.
12 Cei ce vor să-mi ia viața își întind cursele ,
cei ce-mi caută nenorocirea spun răutăți
și toată ziua urzesc la înșelătorii.
13 Iar eu sunt ca un surd, n-aud;
sunt ca un mut, care nu deschide gura.
14 Sunt ca un om care n-aude
și în gura căruia nu este niciun răspuns.
15 Doamne, în Tine nădăjduiesc ;
Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule!
16 Căci zic: „Nu îngădui să se bucure vrăjmașii mei de mine
și să se fudulească împotriva mea, când mi se clatină piciorul !”
17 Căci sunt aproape să cad
și durerea mea este totdeauna înaintea mea.
18 Îmi mărturisesc fărădelegea,
mă doare de păcatul meu.
19 Dar vrăjmașii mei sunt plini de viață și plini de putere;
cei ce mă urăsc fără temei sunt mulți la număr.
20 Ei îmi întorc rău pentru bine,
îmi sunt potrivnici, pentru că eu urmăresc binele.
21 Nu mă părăsi, Doamne!
Dumnezeule, nu Te depărta de mine!
22 Vino degrabă în ajutorul meu,
Doamne, Mântuirea mea!