Rugăciunea Anei
1 Ana s-a rugat, zicând:
„Mi se bucură inima în Domnul;
puterea îmi este înălțată de Domnul,
iar gura mea este larg deschisă împotriva dușmanilor mei,
căci mă bucur de ajutorul Tău.
2 Nimeni nu este sfânt ca Domnul,
căci nu este niciun Dumnezeu în afară de Tine,
nu este stâncă precum Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiți cu atâta mândrie
și să nu mai iasă aroganță din gura voastră,
căci Domnul este un Dumnezeu al cunoașterii
și Unul Care cântărește faptele.
4 Arcul celor viteji se înspăimântă,
iar celor care se împiedică li se dă putere.
5 Cei care erau sătui se închiriază pe ei înșiși pentru pâine,
iar cei care erau flămânzi nu le mai este foame.
Cea care nu putea rămâne însărcinată naște șapte fii,
pe când cea care are mulți copii se ofilește.
6 Domnul dă la moarte și tot El aduce la viață;
El coboară în Locuința Morților și tot El ridică.
7 Domnul duce la sărăcie și tot El îmbogățește;
El coboară și tot El înalță.
8 El îl ridică din praf pe cel sărac,
și îl înalță din grămada de cenușă pe cel nevoiaș,
ca să-i așeze la un loc cu nobilii
și să le dea ca moștenire un tron al gloriei.
Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului
și pe ei a așezat El lumea.
9 El păzește pașii credincioșilor Săi,
însă ticăloșii vor fi reduși la tăcere în întuneric,
pentru că nu prin putere va învinge omul.
10 Dușmanii Domnului vor fi zdrobiți;
El va tuna din ceruri împotriva lor.
Domnul va judeca marginile pământului,
va da putere împăratului Său
și va înălța tăria unsului Său“.
11 După aceea, Elkana a plecat acasă, la Rama, iar băiatul slujea Domnului în prezența preotului Eli.
Ticăloșia fiilor lui Eli
12 Fiii lui Eli erau niște oameni de nimic. Ei nu-L cunoșteau pe Domnul. 13 Obiceiul preoților față de popor era acesta: în timp ce se fierbea carnea, slujitorul preotului venea la fiecare om care își aducea jertfa și, ținând în mână o furculiță cu trei dinți, 14 o băga în tigaie, în cratiță, în cazan sau în oală, și tot ceea ce era apucat cu furculița, preotul lua pentru sine. Așa făceau cu toți cei din Israel care veneau acolo, la Șilo. 15 Pe lângă aceasta, înainte de a arde grăsimea, slujitorul preotului venea și îi spunea omului care jertfea: „Dă pentru preot carne de fript, căci el nu va lua de la tine carne fiartă, ci doar crudă!“. 16 Dacă omul îi răspundea: „Să ardem mai întâi grăsimea, iar, după aceea, vei lua atât cât dorești“, slujitorul îi spunea: „Chiar acum trebuie să dai! Dacă nu, voi lua cu forța!“. 17 Păcatul acestor tineri era foarte mare înaintea Domnului, pentru că disprețuiau darurile de mâncare ale Domnului.
18 Samuel însă slujea înaintea Domnului; și copilul acesta avea pe el un efod de in. 19 Mama sa îi făcea în fiecare an câte o mantie mică, pe care i-o aducea atunci când mergea împreună cu soțul ei să aducă jertfa anuală. 20 Eli îi binecuvânta pe Elkana și pe soția acestuia, zicând: „Să-ți dea Domnul urmași din femeia aceasta, în schimbul celui pe care ea l-a oferit Domnului“. Apoi ei plecau acasă. 21 Domnul a cercetat-o pe Ana, iar aceasta a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Cât despre tânărul Samuel, el creștea în prezența Domnului.
22 Eli era foarte bătrân. El a auzit tot ce făceau fiii lui cu întregul Israel și cum se culcau cu femeile care slujeau la intrarea Cortului Întâlnirii. 23 Eli le-a zis: „Pentru ce faceți aceste lucruri? Am auzit despre faptele voastre rele de la întregul popor. 24 Nu, fiii mei! Nu este bine ceea ce aud zicându-se despre voi în poporul Domnului. 25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, poate Dumnezeu îi va lua apărarea. Dar dacă un om păcătuiește împotriva Domnului, cine va interveni pentru el?“. Dar ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul dorea să-i omoare.
26 Băiatul Samuel însă continua să crească și era plăcut atât Domnului, cât și oamenilor.
Prevestirea pedepsirii familiei lui Eli
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Nu M-am descoperit Eu familiei tatălui tău atunci când erau în Egipt, în Casa lui Faraon? 28 Nu l-am ales pe el dintre toate semințiile lui Israel ca să fie preotul Meu, să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia și să poarte efodul înaintea Mea? Nu am dat Eu familiei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc ale fiilor lui Israel? 29 De ce călcați voi în picioare jertfa și darul Meu de mâncare, pe care am poruncit să fie aduse în Locuința Mea, și cum de i-ai onorat pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, îngrășându-vă voi înșivă din partea aleasă a fiecărui dar de mâncare adus de poporul Meu, Israel?».
30 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Am promis cu privire la familia ta și la familia tatălui tău că vor umbla înaintea Mea pentru totdeauna. Acum însă, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta ! Voi onora doar pe cei care Mă onorează, însă cei care Mă disprețuiesc vor fi disprețuiți. 31 Iată că vin zilele când voi reteza puterea ta și puterea familiei tatălui tău, astfel încât nu va mai fi niciun bătrân în familia ta. 32 Vei vedea necazul Locuinței Mele . Israel va avea parte de tot binele, însă în familia ta nu va mai fi niciodată vreun bătrân. 33 Doar pe unul dintre ai tăi nu-l voi îndepărta de la altarul Meu, ca să fac să ți se topească ochii și să ți se întristeze sufletul. Toți urmașii familiei tale vor muri în floarea vârstei.
34 Și acesta va fi pentru tine semnul care va veni asupra celor doi fii ai tăi, asupra lui Hofni și Fineas: amândoi vor muri într-o singură zi. 35 Eu Îmi voi ridica un preot credincios care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu. Eu Însumi îi voi ridica acestuia o dinastie trainică, iar el va umbla înaintea unsului Meu pentru totdeauna. 36 Oricine va mai rămâne din familia ta va veni să se plece înaintea lui pentru o bucățică de argint și pentru o fărâmă de pâine și va zice: ‘Pune-mă, te rog, într-una dintre slujbele preoțești, ca să mănânc și eu o bucată de pâine’»“.
Cântarea Anei
1 Ana s-a rugat și a zis:
„Mi se bucură inima în Domnul,
Puterea mea a fost înălțată de Domnul;
Mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei,
Căci mă bucur de ajutorul Tău.
2 Nimeni nu este sfânt ca Domnul;
Nu este alt Dumnezeu decât Tine;
Nu este stâncă așa ca Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiți cu atâta îngâmfare,
Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie ,
Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul,
Și toate faptele sunt cântărite de El.
4 Arcul celor puternici s-a sfărâmat,
Și cei slabi sunt încinși cu putere.
5 Cei ce erau sătui se închiriază pentru pâine,
Și cei ce erau flămânzi se odihnesc;
Chiar cea stearpă naște de șapte ori,
Și cea care avea mulți copii stă lâncezită.
6 Domnul omoară și înviază,
El coboară în Locuința morților și El scoate de acolo.
7 Domnul sărăcește și El îmbogățește,
El smerește și El înalță,
8 El ridică din pulbere pe cel sărac,
Ridică din gunoi pe cel lipsit,
Ca să-i pună să șadă alături cu cei mari.
Și le dă de moștenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă,
Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului
Și pe ei a așezat El lumea.
9 El va păzi pașii preaiubiților Lui,
Dar cei răi vor fi nimiciți în întuneric,
Căci omul nu va birui prin putere.
10 Vrăjmașii Domnului vor tremura ,
Din înălțimea cerului, El Își va arunca tunetul asupra lor;
Domnul va judeca marginile pământului.
El va da Împăratului Său putere
Și El va înălța tăria Unsului Lui.”
11 Elcana s-a dus acasă, la Rama, și copilul a rămas în slujba Domnului, înaintea preotului Eli.
Răutatea fiilor lui Eli
12 Fiii lui Eli erau niște oameni răi . Nu cunoșteau pe Domnul. 13 Și iată care era felul de purtare al acestor preoți față de popor. Când aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa când se fierbea carnea. Ținând în mână o furculiță cu trei coarne, 14 o vâra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală, și tot ce apuca cu furculița lua preotul pentru el. Așa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo. 15 Chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului și zicea celui ce aducea jertfa: „Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudă.” 16 Și dacă omul zicea: „După ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ți va plăcea”, sluga răspundea: „Nu! Dă-mi acum, căci altfel iau cu sila.” 17 Tinerii aceștia se făceau vinovați înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau darurile Domnului.
Samuel, în slujba Domnului
18 Samuel făcea slujba înaintea Domnului și copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in. 19 Mama sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică și i-o aducea când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an. 20 Eli a binecuvântat pe Elcana și pe nevastă-sa și a zis: „Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat ea Domnului!” Și s-au întors acasă. 21 Când a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Și tânărul Samuel creștea înaintea Domnului.
Eli își mustră copiii
22 Eli era foarte bătrân și a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat și că se culcau cu femeile care slujeau afară, la ușa cortului întâlnirii. 23 El le-a zis: „Pentru ce faceți astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24 Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceți pe poporul Domnului să păcătuiască. 25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu, dar dacă păcătuiește împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?” Totuși ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare. 26 Tânărul Samuel creștea mereu și era plăcut Domnului și oamenilor.
Vestirea pedepsei împotriva casei lui Eli
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Nu M-am descoperit Eu casei tatălui tău când erau în Egipt, în casa lui Faraon? 28 Eu l-am ales dintre toate semințiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoție, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia și să poarte efodul înaintea Mea și am dat casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc și aduse de copiii lui Israel. 29 Pentru ce călcați voi în picioare jertfele Mele și darurile Mele, care am poruncit să se facă în Locașul Meu? Și cum se face că tu cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrășați din cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu Israel?’ 30 De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Spusesem că și casa ta și casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea. Și acum’, zice Domnul, ‘departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti pe cine Mă cinstește, dar cei ce Mă disprețuiesc vor fi disprețuiți. 31 Iată că vine vremea când voi tăia brațul tău și brațul casei tatălui tău, așa încât nu va mai fi niciun bătrân în casa ta. 32 Vei vedea un potrivnic al tău în locașul Meu, în timp ce Israel va fi copleșit de bunătăți de Domnul și nu va mai fi niciodată niciun bătrân în casa ta. 33 Voi lăsa să rămână la altarul Meu numai unul dintr-ai tăi, ca să ți se topească ochii de durere și să ți se întristeze sufletul, dar toți ceilalți din casa ta vor muri în floarea vârstei. 34 Și iată semnul celor ce se vor întâmpla celor doi fii ai tăi, Hofni și Fineas: amândoi vor muri într-o zi. 35 Eu Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu; îi voi zidi o casă stătătoare și va umbla totdeauna înaintea Unsului Meu. 36 Și oricine va mai rămâne din casa ta va veni să se arunce cu fața la pământ înaintea lui pentru un ban de argint și pentru o bucată de pâine și va zice: «Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoției, ca să am o bucată de pâine să mănânc.»’”