1 După ce a fost terminată toată lucrarea începută de Solomon pentru Casa Domnului, Solomon a adus lucrurile pe care tatăl său, David, le închinase Domnului – argintul, aurul și toate celelalte obiecte – și le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu.
Chivotul este așezat în Casa Domnului
(1 Regi 8:1-13)2 Atunci Solomon a convocat la Ierusalim bătrânii lui Israel, toate căpeteniile semințiilor și conducătorii de familie ai fiilor lui Israel, ca să mute Chivotul legământului Domnului din Cetatea lui David, adică din Sion. 3 Toți bărbații lui Israel s-au adunat la rege cu ocazia sărbătorii din luna a șaptea. 4 Când au venit toți bătrânii lui Israel, leviții au ridicat Chivotul. 5 Ei au mutat Chivotul, Cortul Întâlnirii și toate obiectele sfinte care erau în Cort. Preoții și leviții le-au mutat. 6 Regele Solomon și toată comunitatea lui Israel, care se adunase înaintea lui, erau împreună înaintea Chivotului, jertfind oi și vite, care n-au putut fi nici numărate și nici calculate, din cauza mulțimii lor.
7 Preoții au adus Chivotul legământului Domnului la locul lui, în sanctuarul interior al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor. 8 Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel că heruvimii acopereau atât Chivotul, cât și drugii acestuia. 9 Drugii erau alungiți, astfel încât capetele drugilor de la Chivot să se vadă din fața sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei au rămas acolo până în ziua aceasta. 10 În Chivot nu se mai aflau decât cele două table puse acolo de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu fiii lui Israel, după ce aceștia au ieșit din Egipt.
11 Apoi preoții au ieșit din Locul Sfânt (căci toți preoții prezenți se sfințiseră, fără să se mai țină cont de ordinea în care slujește fiecare ceată). 12 Toți leviții cântăreți – și anume Asaf, Heman și Iedutun, împreună cu fiii și frații lor – îmbrăcați în in subțire, stăteau în partea de est a altarului cu chimvale, harfe și lire în mâini , împreună cu cei o sută douăzeci de preoți care sunau din trâmbițe. 13 Cei ce sunau din trâmbițe s-au alăturat celor ce cântau, ca să-L laude pe Domnul și să-I mulțumească. Ei și-au înălțat glasurile acompaniați de trâmbițe, de chimvale și de celelalte instrumente de cântat, și au lăudat pe Domnul, zicând :
„Căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!“.
Atunci un nor a umplut Casa, Casa Domnului. 14 Preoții n-au putut să mai stea să slujească din cauza norului, căci gloria Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.
1 Astfel a fost isprăvită toată lucrarea pe care a făcut-o Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul și toate uneltele pe care le închinase Domnului tatăl său, David, și le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu.
Sfințirea Templului
2 Atunci , Solomon a strâns la Ierusalim pe bătrânii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică din Sion, chivotul legământului Domnului. 3 Toți bărbații lui Israel s-au adunat la împărat pentru sărbătoarea din luna a șaptea. 4 Când au ajuns toți bătrânii lui Israel, leviții au ridicat chivotul. 5 Au adus chivotul, cortul întâlnirii și toate uneltele sfinte care erau în cort; preoții și leviții le-au dus. 6 Împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel chemată la el au stat înaintea chivotului. Au jertfit oi și boi, care nu se pot nici socoti, nici număra din pricina mulțimii lor. 7 Preoții au dus chivotul legământului Domnului la locul lui, în Sfântul Locaș al casei, în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor. 8 Heruvimii aveau aripile întinse peste locul chivotului și acopereau chivotul și drugii lui pe deasupra. 9 Drugilor li se dăduse o astfel de lungime încât capetele lor se vedeau la o depărtare de chivot dinaintea Sfântului Locaș, dar nu se vedeau de afară. Chivotul a fost acolo până în ziua de azi. 10 În chivot nu erau decât cele două table, pe care le pusese acolo Moise, în Horeb, când a făcut Domnul legământ cu copiii lui Israel, la ieșirea lor din Egipt. 11 În clipa când au ieșit preoții din Locul Sfânt – căci toți preoții de față se sfințiseră fără să mai țină șirul cetelor 12 și toți leviții care erau cântăreți: Asaf, Heman, Iedutun, fiii și frații lor, îmbrăcați în in subțire, stăteau, la răsăritul altarului, cu chimvale, alăute și harpe și aveau cu ei o sută douăzeci de preoți care sunau din trâmbițe – 13 și când cei ce sunau din trâmbițe și cei ce cântau, unindu-se într-un glas ca să mărească și să laude pe Domnul, au sunat din trâmbițe, chimvale și celelalte instrumente și au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: „Căci este bun , căci îndurarea Lui ține în veci!”, în clipa aceea, casa, și anume Casa Domnului, s-a umplut cu un nor. 14 Preoții n-au putut să mai stea acolo ca să facă slujba din pricina norului, căci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.