Cele Zece Porunci
(Ex. 20:1-21)
1 Moise a chemat tot Israelul și i-a zis:
„Ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învățați-le și vegheați să le împliniți! 2 Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3 Nu cu strămoșii noștri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, toți cei ce suntem în viață astăzi. 4 Domnul v-a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Atunci eu am stat între El și voi, ca să vă vestesc Cuvântul Domnului, deoarece v-a fost teamă de foc și nu v-ați urcat pe munte. Și El a zis astfel :

6 «Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din țara Egiptului, din casa sclavilor.7 Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!8 Să nu-ți faci vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. 9 Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație a celor ce Mă urăsc 10 și arăt îndurare față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.11 Să nu folosești nesăbuit Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.12 Ține ziua de Sabat, ca s-o sfințești, așa cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13 Să lucrezi șase zile și să-ți faci toată lucrarea ta, 14 dar ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fata ta, nici slujitorul tău sau slujitoarea ta, nici boul, nici măgarul și niciun alt animal de-al tău, nici străinul care locuiește în cetatea ta, pentru ca slujitorul tău și slujitoarea ta să se odihnească la fel ca tine. 15 Adu-ți aminte că și tu ai fost sclav în țara Egiptului, și Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos de acolo cu mână tare și cu brațul Său puternic. De aceea ți-a poruncit El să păzești ziua de Sabat.16 Să-ți respecți tatăl și mama, așa cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai viață lungă și să-ți meargă bine în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.17 Să nu ucizi!18 Să nu comiți adulter!19 Să nu furi!20 Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!21 Să n-o poftești pe soția semenului tău! Să nu râvnești la casa semenului tău, la pământul lui, nici la slujitorul lui, nici la slujitoarea lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui și nici la vreun alt lucru care este al semenului tău».
Răspunsul poporului
(Ex. 20:18-21)
22 Acestea sunt poruncile pe care le-a rostit Domnul cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori și negură, și nu a mai adăugat nimic. Le-a scris pe două table de piatră și mi le-a dat mie.
23 Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, toate căpeteniile semințiilor voastre și toți bătrânii voștri s-au apropiat de mine 24 și ați zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat gloria și măreția Sa și noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta, am văzut că Dumnezeu a vorbit omului și omul a rămas totuși în viață. 25 Dar acum, de ce să murim? Focul Lui cel mare ne va arde și ne va omorî dacă vom auzi în continuare glasul Domnului, Dumnezeul nostru. 26 Căci cine este omul acela, care să fi auzit, ca și noi, glasul Dumnezeului celui Viu, vorbind din mijlocul focului, și care totuși să fi rămas în viață? 27 Apropie-te tu și ascultă tot ceea ce-ți va vorbi Domnul, Dumnezeul nostru. Apoi să ne spui tot ceea ce El îți va zice, iar noi vom asculta și vom împlini».
28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Atunci Domnul mi-a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta. Tot ce au vorbit este bine. 29 O, dacă inimile lor ar fi gata să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele, ca să le fie bine pe vecie, lor și fiilor lor! 30 Du-te și spune-le: ‘Întoarceți-vă la corturile voastre’. 31 Tu, însă, rămâi aici cu Mine, ca să-ți dau toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau în stăpânire».
32 Deci, vegheați ca să faceți așa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga. 33 Să umblați în ascultare pe calea pe care v-a poruncit-o Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să fiți fericiți și să aveți viață lungă în țara pe care o veți stăpâni.
1 Moise a chemat pe tot Israelul și i-a zis: „Ascultă, Israele, legile și poruncile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru. Învățați-le și împliniți-le cu scumpătate. 2 Domnul Dumnezeul nostru a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3 Nu cu părinții noștri a încheiat Domnul legământul acesta, ci cu noi, care suntem toți vii astăzi aici. 4 Domnul v-a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Eu am stat atunci între Domnul și voi, ca să vă vestesc cuvântul Domnului, căci vă era frică de foc și nu v-ați suit pe munte. El a zis: 6 ‘Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei. 7 n-ai alți dumnezei afară de Mine. 8 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus, în ceruri, sau jos, pe pământ, sau în ape sub pământ. 9 Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc fărădelegea părinților în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc 10 și Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. 11 Să nu iei în deșert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. 12 Ține ziua de odihnă ca s-o sfințești, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău. 13 Șase zile să lucrezi și să-ți faci toate treburile. 14 Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca și robul și roaba ta să se odihnească întocmai ca tine. 15 Adu-ți aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și Domnul Dumnezeul tău te-a scos din ea cu mână tare și cu braț întins, de aceea ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ții ziua de odihnă. 16 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ai zile multe și să fii fericit în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău. 17 Să nu ucizi . 18 Să nu preacurvești . 19 Să nu furi . 20 nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. 21 nu poftești nevasta aproapelui tău; să nu poftești casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, niciun alt lucru care este al aproapelui tău.’ 22 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului, din nori și din negură deasă, și le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le-a scris pe două table de piatră și mi le-a dat. 23 Când ați auzit glasul acela din mijlocul întunericului și pe când tot muntele era aprins, căpeteniile semințiilor voastre și bătrânii voștri s-au apropiat toți de mine 24 și ați zis: ‘Iată că Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat slava și mărimea Lui și noi I-am auzit glasul din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, și totuși au rămas vii. 25 Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom auzi și mai departe glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Cine este , în adevăr, omul acela care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, și totuși să fi rămas viu? 27 Apropie-te mai bine tu și ascultă tot ce-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu însuți tot ce-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru, și noi vom asculta și vom face.’ 28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Și Domnul mi-a zis: ‘Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta: tot ce au zis este bine. 29 O, de ar rămâne ei cu aceeași inimă ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiți pe vecie, ei și copiii lor! 30 Du-te de spune-le: «Întoarceți-vă în corturile voastre.» 31 Dar tu rămâi aici, cu Mine, și-ți voi spune toate poruncile, legile și rânduielile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau în stăpânire.’ 32 Luați seama dar să faceți așa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru; să nu vă abateți de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stânga. 33 Să urmați în totul calea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să umblați, ca să trăiți și să fiți fericiți și să aveți zile multe în țara pe care o veți lua în stăpânire.