1 Iacov, slujitor al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos,
către cele douăsprezece seminții care sunt împrăștiate printre națiuni :
Salutări!
Încercări și ispite
2 Frații mei, să considerați că aveți parte de cea mai mare bucurie atunci când treceți prin diferite încercări, 3 știind că testarea credinței voastre lucrează răbdare. 4 Dar lăsați răbdarea să-și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți și întregi, fără să vă lipsească nimic. 5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, Care dă tuturor cu generozitate și fără să mustre, și ea îi va fi dată. 6 Dar s-o ceară cu credință, fără să aibă îndoieli, fiindcă cel ce are îndoieli este ca valul mării, purtat de vânt și împins încoace și încolo. 7 Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, 8 fiindcă este un om indecis și instabil în toate căile lui.
9 Fratele care are o situație materială modestă să se laude cu înălțarea lui. 10 Cel bogat însă să se laude cu smerirea lui, pentru că el va trece ca floarea unei plante. 11 Soarele răsare cu căldura lui arzătoare și usucă planta; floarea ei cade și frumusețea înfățișării ei piere. Așa se va veșteji și cel bogat în umbletele lui.
12 Fericit este omul care îndură ispita! Căci, după ce a fost dovedit bun, va primi coroana vieții, pe care a promis-o Domnul celor ce-L iubesc. 13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu!“. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău și El nu ispitește pe nimeni. 14 Ci fiecare este ispitit atunci când este atras de propria lui poftă și momit. 15 Atunci pofta, concepând, dă naștere păcatului, iar păcatul, odată săvârșit, produce moartea.
16 Nu vă înșelați, frații mei preaiubiți. 17 Orice binefacere și orice dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la Care nu există schimbare sau umbră de mișcare. 18 El ne-a născut prin Cuvântul adevărului, potrivit cu voia Lui, ca să fim un fel de prim rod între făpturile Lui.
Împlinitori ai Cuvântului
19 Frații mei preaiubiți, să știți aceste lucruri : orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie; 20 căci mânia omului nu produce dreptatea lui Dumnezeu. 21 De aceea, dați la o parte orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi , care are putere să vă mântuiască sufletele.
22 Fiți împlinitori ai Cuvântului, și nu doar ascultători, înșelându-vă singuri. 23 Căci, dacă cineva este ascultător al Cuvântului, dar nu și împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care-și privește propria față într-o oglindă: 24 s-a privit, a plecat și a uitat imediat cum era. 25 Însă cel ce-și apleacă privirea în legea desăvârșită – legea libertății – și perseverează în ea, devenind nu un ascultător uituc, ci un împlinitor prin faptă, acela va fi fericit în lucrarea lui.
26 Dacă cineva crede că este religios, dar nu-și ține în frâu limba, înșelându-și astfel inima, religia lui este inutilă. 27 Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu Tatăl este aceasta: să-i vizitezi pe orfani și pe văduve în necazul lor și să te păstrezi pe tine însuți neîntinat de lume.
1 Iacov , rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminții care sunt împrăștiate: Sănătate! 2 Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, 3 ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. 4 Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, pentru ca să fiți desăvârșiți, întregi și să nu duceți lipsă de nimic. 5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată. 6 Dar s-o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc, pentru că cine se îndoiește seamănă cu valul mării, tulburat și împins de vânt încoace și încolo. 7 Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, 8 căci este un om nehotărât și nestatornic în toate căile sale. 9 Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălțarea lui. 10 Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui, căci va trece ca floarea ierbii. 11 Răsare soarele cu căldura lui arzătoare și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumusețea înfățișării ei piere – așa se va veșteji bogatul în umbletele lui. 12 Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. 13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău și El Însuși nu ispitește pe nimeni. 14 Ci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuși și momit. 15 Apoi pofta , când a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul, odată făptuit, aduce moartea. 16 Nu vă înșelați, preaiubiții mei frați: 17 orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare. 18 El , de bunăvoia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui. 19 Știți bine lucrul acesta, preaiubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie , 20 căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. 21 De aceea lepădați orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele. 22 Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înșelându-vă singuri. 23 Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul și nu-l împlinește cu fapta, seamănă cu un om care își privește fața firească într-o oglindă 24 și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. 25 Dar cine își va adânci privirile în legea desăvârșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. 26 Dacă crede cineva că este religios și nu-și înfrânează limba, ci își înșală inima, religia unui astfel de om este zadarnică. 27 Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.