Neascultarea semințiilor lui Israel
(Ios. 15:15-19)1 După moartea lui Iosua, fiii lui Israel L-au întrebat pe Domnul, zicând:
‒ Care dintre noi să meargă primul împotriva canaaniților ca să se lupte cu ei?
2 Domnul a răspuns:
‒ Iuda să meargă. Iată că am dat țara în mâna lui!
3 Iuda i-a zis lui Simeon, fratele său:
‒ Vino cu mine în teritoriul care mi-a căzut la sorț, ca să ne luptăm împotriva canaaniților, după care voi merge și eu cu tine în teritoriul care ți-a căzut la sorț!
Și Simeon s-a dus cu el.
4 Astfel, cei din Iuda s-au dus, iar Domnul i-a dat pe canaaniți și pe periziți în mâinile lor. Ei au ucis la Bezek zece mii de bărbați. 5 Acolo l-au găsit pe Adoni-Bezek, au luptat împotriva lui și i-au învins pe canaaniți și pe periziți. 6 Adoni-Bezek a reușit să scape, dar ei l-au urmărit, l-au prins și i-au tăiat degetele mari de la mâini și de la picioare.
7 Atunci Adoni-Bezek a zis: „Șaptezeci de regi, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, au fost folosiți să adune firimituri de sub masa mea! După cum am făcut eu, tot așa mi-a răsplătit și mie Dumnezeu!“. L-au dus la Ierusalim și a murit acolo. 8 Fiii lui Iuda au luptat împotriva Ierusalimului și l-au cucerit. Ei l-au trecut prin ascuțișul sabiei și au dat foc cetății.
9 După aceea, fiii lui Iuda s-au dus să lupte împotriva canaaniților care locuiau la munte, în Neghev și în zona deluroasă. 10 Mai întâi au mărșăluit împotriva canaaniților care locuiau la Hebron (numele Hebronului era atunci Chiriat-Arba). Acolo i-au învins pe Șeșai, pe Ahiman și pe Talmai. 11 De acolo, au mărșăluit împotriva locuitorilor Debirului (denumirea anterioară a Debirului a fost Chiriat-Sefer).
12 Caleb a zis: „Aceluia care va ataca și va cuceri Chiriat-Seferul îi voi da de soție pe fata mea Acsa!“. 13 Otniel, fiul lui Chenaz și fratele mai mic al lui Caleb, a cucerit cetatea, iar Caleb i-a dat-o de soție pe fata lui, Acsa. 14 Odată, venind la Otniel, Acsa l-a îndemnat să-i ceară tatălui ei un teren. Când ea s-a dat jos de pe măgar, Caleb a întrebat-o:
‒ Ce dorești?
15 Ea i-a răspuns:
‒ Dă-mi o binecuvântare, căci mi-ai dat un teritoriu în Neghev. Dăruiește-mi și izvoare de ape.
Și, astfel, Caleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos.
16 Fiii chenitului, socrul lui Moise, au plecat din Cetatea Palmierilor, împreună cu fiii lui Iuda, în deșertul lui Iuda, care este situat la sud de Arad. Ei au călătorit și au locuit împreună cu poporul.
17 Apoi Iuda a mărșăluit împreună cu fratele său Simeon și i-au atacat pe canaaniții care locuiau la Țefat. Au dat spre nimicire cetatea și i-au pus numele Horma. 18 De asemenea, Iuda a cucerit Gaza cu teritoriul ei, Așchelon cu teritoriul lui și Ekron cu teritoriul lui.
19 Domnul a fost cu Iuda și acesta a luat în stăpânire muntele, dar nu i-a putut alunga pe locuitorii din câmpie pentru că aveau care de fier. 20 Au dat lui Caleb cetatea Hebron, așa cum spusese Moise, și el i-a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.
21 Fiii lui Beniamin nu i-au alungat pe iebusiții care locuiau în Ierusalim și, astfel, iebusiții au locuit în Ierusalim până în ziua aceasta.
22 Casa lui Iosif a pornit și ea împotriva Betelului, și Domnul a fost cu ei. 23 Când Casa lui Iosif a cercetat Betelul (numele cetății era cândva Luz), 24 spionii au văzut un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne, te rugăm, intrarea în cetate și îți vom arăta îndurare!“. 25 După ce le-a arătat intrarea în cetate, ei au trecut-o prin ascuțișul sabiei, însă pe omul acela împreună cu tot clanul lui l-au lăsat să plece. 26 Omul acela a ajuns în țara hitiților și a construit o cetate căreia i-a pus numele Luz, nume care i-a rămas până în ziua aceasta.
27 Dar cei din Manase nu i-au alungat pe locuitorii din Bet-Șan și pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Taanah și pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Dor, Ibleam și Meghido și nici pe cei din satele dimprejurul lor, astfel încât canaaniții au continuat să locuiască în aceste teritorii. 28 Când Israel a ajuns puternic, el i-a folosit pe canaaniți la muncă silnică, dar nu i-a alungat.
29 Cei din Efraim nu i-au alungat nici ei pe canaaniții care locuiau în Ghezer și, astfel, canaaniții au locuit printre ei.
30 Cei din Zabulon nu i-au alungat pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol și, prin urmare, canaaniții au locuit printre ei, fiind puși la muncă silnică.
31 Cei din Așer nu i-au alungat nici pe locuitorii din Acco, nici pe locuitorii din Sidon, din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afek și din Rehob. 32 Astfel, așeriții au locuit printre canaaniți, locuitorii acelor teritorii, pentru că nu i-au alungat.
33 Cei din Neftali nu i-au alungat nici pe locuitorii din Bet-Șemeș, nici pe locuitorii din Bet-Anat, ci au locuit printre canaaniți, locuitorii acelor teritorii. Totuși, locuitorii din Bet-Șemeș și din Bet-Anat au fost puși la muncă silnică.
34 Amoriții i-au împins pe fiii lui Dan înspre munte și nu le-au dat voie să coboare la câmpie. 35 Amoriții au continuat să locuiască la muntele Heres, la Aialon și la Șaalbim, dar cei care i-au asuprit au fost cei din Casa lui Iosif, aceștia punându-i la muncă silnică. 36 Teritoriul amoriților se întindea de la Înălțimea Scorpionului până la Sela și în sus.
Iuda bate pe canaaniți și fereziți
1 După moartea lui Iosua, copiii lui Israel au întrebat pe Domnul și au zis: „Cine dintre noi să se suie întâi împotriva canaaniților, ca să pornească lupta cu ei?” 2 Domnul a răspuns: „Iuda să se suie; iată că am dat țara în mâinile lui.” 3 Și Iuda a zis fratelui său Simeon: „Suie-te împreună cu mine în țara care mi-a căzut la sorți și să luptăm împotriva canaaniților și voi merge și eu cu tine în țara care ți-a căzut la sorți.” Și Simeon s-a dus cu el. 4 Iuda s-a suit și Domnul a dat pe canaaniți și pe fereziți în mâinile lor; au ucis zece mii de oameni la Bezec . 5 Au găsit pe Adoni-Bezec la Bezec; au pornit lupta împotriva lui și au bătut pe canaaniți și fereziți. 6 Adoni-Bezec a luat fuga, dar ei l-au urmărit și l-au prins și i-au tăiat degetele cele mari de la mâini și de la picioare. 7 Adoni-Bezec a zis: „Șaptezeci de împărați, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, strângeau mâncare sub masa mea; Dumnezeu îmi răsplătește și mie cum am făcut.” L-au dus la Ierusalim și a murit acolo. 8 Fiii lui Iuda au pornit lupta împotriva Ierusalimului și l-au luat; l-au trecut prin ascuțișul sabiei și au dat foc cetății. 9 Fiii lui Iuda s-au coborât apoi ca să bată pe canaaniți, care locuiau muntele, ținutul de miazăzi și câmpia. 10 Iuda a pornit împotriva canaaniților care locuiau la Hebron, numit mai înainte Chiriat-Arba , și a bătut pe Șeșai, pe Ahiman și pe Talmai. 11 De acolo a pornit împotriva locuitorilor Debirului: Debirul se numea mai înainte Chiriat-Sefer. 12 Caleb a zis: „Voi da pe fiică-mea Acsa de nevastă cui va bate Chiriat-Seferul și-l va lua.” 13 Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, a pus mâna pe cetate; și Caleb i-a dat de nevastă pe fiică-sa Acsa. 14 Când a intrat ea la Otniel, l-a îndemnat să ceară un ogor de la tatăl ei. Ea s-a coborât de pe măgar; și Caleb i-a zis: „Ce vrei?” 15 Ea i-a răspuns: „Dă-mi un dar , căci mi-ai dat un pământ secetos; dă-mi și izvoare de apă.” Și Caleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos. 16 Fiii Chenitului, socrul lui Moise, s-au suit din Cetatea Finicilor , împreună cu fiii lui Iuda, în pustia lui Iuda la miazăzi de Arad și s-au dus de s-au așezat între popor. 17 Iuda a pornit cu fratele său Simeon și au bătut pe canaaniții care locuiau la Țefat; au nimicit cetatea cu desăvârșire și au numit-o Horma (Nimicire) . 18 Iuda a mai pus mâna pe Gaza și pe ținutul ei, pe Ascalon și pe ținutul lui și pe Ecron și pe ținutul lui. 19 Domnul a fost cu Iuda; și Iuda a pus stăpânire pe munte, dar n-a putut să izgonească pe locuitorii din câmpie, pentru că aveau care de fier. 20 Au dat Hebronul lui Caleb, cum spusese Moise, și el a izgonit de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.
Cruțarea canaaniților
21 Fiii lui Beniamin n-au izgonit pe iebusiții care locuiau la Ierusalim, și iebusiții au locuit în Ierusalim cu fiii lui Beniamin până în ziua de azi. 22 Casa lui Iosif s-a suit și ea împotriva Betelului, și Domnul a fost cu ei. 23 Cei din casa lui Iosif au iscodit Betelul, care mai înainte se chema Luz . 24 Străjerii au văzut pe un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne pe unde putem intra în cetate și vom avea milă de tine.” 25 El le-a arătat pe unde ar putea să intre în cetate. Și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui. 26 Omul acela s-a dus în țara hetiților; a zidit o cetate și i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat până în ziua de azi. 27 Manase n-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Șean și din satele dimprejurul lui, din Taanac și satele lui, din Dor și satele dimprejurul lui, din Ibleam și satele dimprejurul lui, din Meghido și satele dimprejurul lui, așa încât canaaniții au izbutit să rămână în țara aceasta. 28 Când Israel a fost destul de tare, a supus pe canaaniți la un bir, dar nu i-a izgonit. 29 Efraim n-a izgonit pe canaaniții care locuiau la Ghezer și canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim la Ghezer. 30 Zabulon n-a izgonit nici el pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol , și canaaniții au locuit în mijlocul lui Zabulon, dar au fost supuși la un bir. 31 Nici Așer n-a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic și din Rehob, 32 și așeriții au locuit în mijlocul canaaniților, locuitorii țării, căci nu i-au izgonit. 33 Neftali n-a izgonit pe locuitorii din Bet-Șemeș, nici pe locuitorii din Bet-Anat și a locuit în mijlocul canaaniților, locuitorii țării, dar locuitorii din Bet-Șemeș și din Bet-Anat au fost supuși la un bir . 34 Amoriții au dat înapoi în munte pe fiii lui Dan și nu i-au lăsat să se coboare în câmpie. 35 Amoriții au izbutit să rămână la Har-Heres, la Aialon și la Șaalbim, dar mâna casei lui Iosif a apăsat asupra lor și au fost supuși la un bir. 36 Ținutul amoriților se întindea de la suișul Acrabim, de la Sela, și în sus.