Credința centurionului
(Mt. 8:5-13)1 După ce a terminat de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, Isus a intrat în Capernaum. 2 Un sclav al unui centurion, sclav pe care acesta îl aprecia, era bolnav, aproape de moarte. 3 Când centurionul a auzit despre Isus, i-a trimis la El pe niște bătrâni ai iudeilor, ca să-L roage să vină și să-i vindece sclavul. 4 Ei au venit la Isus și L-au rugat insistent, zicând: „El merită să-i îndeplinești această cerere , 5 căci iubește națiunea noastră și ne-a construit sinagoga“.
6 Isus a plecat împreună cu ei, dar n-ajunsese prea departe de casă, când centurionul i-a trimis pe prietenii lui ca să-I spună: „Doamne, nu Te mai deranja, căci nu merit să intri sub acoperișul meu! 7 De aceea nici n-am considerat că merit să vin eu însumi la Tine! Prin urmare, spune un cuvânt și fă ca slujitorul meu să fie vindecat astfel! 8 Căci și eu sunt un om pus sub autoritate și am soldați în subordinea mea. Când îi spun unuia: «Du-te!», el se duce. Când îi spun altuia: «Vino!», el vine. Iar când îi spun sclavului meu: «Fă asta!», el face“.
9 Isus a rămas uimit de el când a auzit aceste lucruri și S-a întors spre mulțimea care-L urma, zicând: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit atâta credință!“.
10 Când cei trimiși s-au întors acasă, l-au găsit pe sclav însănătoșit.
Învierea fiului văduvei din Nain
11 Curând după aceea, Isus S-a dus într-o cetate numită Nain, iar ucenicii Lui și o mare mulțime de oameni au mers cu El. 12 Când S-a apropiat de poarta cetății, iată că era dus la mormânt un mort, singurul fiu al mamei lui, care era văduvă. O mulțime destul de mare din cetate era împreună cu ea. 13 Când a văzut-o Domnul, I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu plânge!“.
14 Apoi S-a apropiat și a atins sicriul, iar cei care-l duceau s-au oprit. Isus a zis: „Tinere, ție îți vorbesc: ridică-te!“. 15 Cel mort s-a ridicat și a început să vorbească, iar Isus l-a dat mamei sale.
16 Pe toți i-a cuprins frica și Îl glorificau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet S-a ridicat între noi!“ și „Dumnezeu a venit în ajutorul poporului Său!“. 17 Vestea aceasta despre El s-a răspândit în toată Iudeea și în întreaga vecinătate.
Isus și Ioan Botezătorul
(Mt. 11:2-19)18 Ucenicii lui Ioan l-au anunțat pe acesta cu privire la toate aceste lucruri.
Ioan i-a chemat pe doi dintre ucenicii săi 19 și i-a trimis la Domnul cu un mesaj , zicând:
‒ Tu ești Cel Care urmează să vină sau să așteptăm pe altul?
20 Ei au venit deci la Isus și I-au zis:
‒ Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu ești Cel Care urma să vină sau să așteptăm pe altul?“.
21 Chiar în ceasul acela Isus i-a vindecat pe mulți de boli, de chinuri și de duhuri rele, și multor orbi le-a dăruit vederea.
22 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Duceți-vă și anunțați-l pe Ioan cu privire la lucrurile pe care le-ați văzut și le-ați auzit: cei orbi văd, cei ologi umblă, cei leproși sunt curățiți, cei surzi aud, cei morți sunt înviați, iar celor săraci li se vestește Evanghelia. 23 Fericit este cel care nu se îndoiește de Mine!
24 După ce au plecat mesagerii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în deșert? O trestie clătinată de vânt? 25 Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine deosebite și trăiesc în lux sunt în palate! 26 Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un profet? Vă spun că da, și chiar mai mult decât un profet! 27 Acesta este cel despre care a fost scris:
«Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu,
care-Ți va pregăti calea înaintea Ta!» .
28 Vă spun că, între cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan. Totuși, cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el“ .
29 Tot poporul care L-a auzit, chiar și colectorii de taxe, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, fiindcă fuseseră botezați cu botezul lui Ioan. 30 Însă fariseii și învățătorii Legii au respins scopul lui Dumnezeu pentru ei înșiși, nelăsându-se botezați de el.
31 „Așadar, cu cine îi voi asemăna pe oamenii din generația aceasta și asemenea cui sunt ei? 32 Sunt asemenea unor copii care stau în piață și strigă unii la alții, zicând:
«V-am cântat din fluier,
dar n-ați dansat!
V-am cântat de jale,
dar n-ați bocit!».
33 Căci a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi ziceți: «Are demon!». 34 A venit Fiul Omului mâncând și bând, iar voi ziceți: «Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe și al păcătoșilor!». 35 Totuși, înțelepciunea a fost îndreptățită prin toți copiii ei“.
Femeia păcătoasă și pilda cu cei doi datornici
(Mt. 26:6-13Mc. 14:3-9Ioan 12:1-8)36 Unul dintre farisei L-a rugat pe Isus să mănânce cu el. El a intrat în casa fariseului și S-a așezat să mănânce. 37 Și iată că o femeie păcătoasă din cetate, aflând că El era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu parfum. 38 Stând în spate, lângă picioarele lui Isus , și plângând, ea a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul ei; și-I săruta picioarele și I le ungea cu parfum.
39 Când a văzut acest lucru, fariseul care-L chemase la masă și-a zis:
‒ Dacă Acesta ar fi profet, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care-L atinge, ar ști că este o păcătoasă!
40 Isus, răspunzând, i-a zis:
‒ Simone, am ceva să-ți spun!
El a zis:
‒ Spune, Învățătorule!
41 ‒ Un anume cămătar avea doi datornici. Unul îi datora cinci sute de denari, iar celălalt, cincizeci. 42 Fiindcă n-aveau cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Prin urmare, care dintre ei îl va iubi mai mult?
43 Simon, răspunzând, a zis:
‒ Presupun că acela căruia i-a iertat mai mult!
Isus i-a zis:
‒ Ai judecat corect.
44 Apoi, întorcându-Se către femeie, i-a zis lui Simon:
‒ Vezi femeia aceasta? Eu am intrat în casa ta și tu nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei și Mi le-a șters cu părul ei. 45 Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să-Mi sărute picioarele. 46 Tu nu Mi-ai uns capul cu ulei, dar ea Mi-a uns picioarele cu parfum. 47 De aceea îți spun că păcatele ei cele multe sunt iertate. Astfel, ea a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puțin, iubește puțin.
48 Apoi i-a zis femeii:
‒ Păcatele îți sunt iertate!
49 Cei ce ședeau la masă au început să-și zică între ei: „Cine este Acesta Care iartă și păcatele?“.
50 Dar El i-a zis femeii:
‒ Credința ta te-a mântuit. Du-te în pace!
Vindecarea robului unui sutaș
1 După ce a sfârșit de rostit toate aceste cuvântări înaintea norodului care-L asculta, Isus a intrat în Capernaum. 2 Un sutaș avea un rob la care ținea foarte mult și care era bolnav pe moarte. 3 Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutașul a trimis la El pe niște bătrâni ai iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe robul lui. 4 Aceștia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul și au zis: „Face să-i faci acest bine, 5 căci iubește neamul nostru și el ne-a zidit sinagoga.” 6 Isus a plecat cu ei, dar nu era departe de casă când sutașul a trimis la El pe niște prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te mai osteni atâta, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu. 7 De aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci zi o vorbă, și robul meu va fi tămăduit. 8 Căci și eu, care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine ostași. Și zic unuia: ‘Du-te!’ și se duce; altuia: ‘Vino!’ și vine; și robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ și-l face.” 9 Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutaș, S-a întors spre norodul care mergea după El și a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință atât de mare.” 10 Când s-au întors acasă, trimișii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.
Învierea fiului văduvei din Nain
11 În ziua următoare, Isus Se ducea într-o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și norod mult. 12 Când S-a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; și cu ea erau o mulțime de oameni din cetate. 13 Domnului, când a văzut-o, I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu plânge!” 14 Apoi, S-a apropiat și S-a atins de raclă. Cei ce o duceau s-au oprit. El a zis: „Tinerelule, scoală-te , îți spun!” 15 Mortul a șezut în capul oaselor și a început să vorbească. Isus l-a dat înapoi maicii lui. 16 Toți au fost cuprinși de frică, slăveau pe Dumnezeu și ziceau: „Un mare proroc s-a ridicat între noi; și Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.” 17 Vestea aceasta despre Isus s-a răspândit în toată Iudeea și prin toate împrejurimile.
Trimișii lui Ioan Botezătorul
18 Ucenicii lui Ioan au dat de știre învățătorului lor despre toate aceste lucruri. 19 Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi și i-a trimis la Isus să-L întrebe: „Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?” 20 Aceștia, când s-au înfățișat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: ‘Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?’” 21 Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulți de boli, de chinuri, de duhuri rele și multor orbi le-a dăruit vederea. 22 Și , drept răspuns, le-a zis: „Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 23 Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.”
Mărturia lui Isus despre Ioan
24 După ce au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vânt? 25 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi și cei ce trăiesc în desfătări sunt în casele împăraților. 26 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un proroc? Da, vă spun, și mai mult decât un proroc. 27 El este acela despre care este scris: ‘Iată, trimit pe solul Meu înaintea Feței Tale, care Îți va pregăti calea înaintea Ta.’ 28 Vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuși cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. 29 Și tot norodul care l-a auzit și chiar vameșii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan, 30 dar fariseii și învățătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui. 31 Cu cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Și cu cine seamănă ei? 32 Seamănă cu niște copii care stau în piață și strigă unii către alții: ‘V-am cântat din fluier, și n-ați jucat; v-am cântat de jale, și n-ați plâns.’ 33 În adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, și ziceți: ‘Are drac.’ 34 A venit Fiul omului, mâncând și bând, și ziceți: ‘Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor.’ 35 Totuși Înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei.”
Femeia păcătoasă
36 Un fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa fariseului și a șezut la masă. 37 Și iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului. A adus un vas de alabastru cu mir mirositor 38 și stătea înapoi lângă picioarele lui Isus și plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul capului ei; le săruta mult și le ungea cu mir. 39 Când a văzut lucrul acesta, fariseul care-L poftise și-a zis: „Omul acesta , dacă ar fi un proroc, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă.” 40 Isus a luat cuvântul și i-a zis: „Simone, am să-ți spun ceva.” „Spune, Învățătorule”, I-a răspuns el. 41 „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt, cu cincizeci. 42 Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?” 43 Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.” Isus i-a zis: „Drept ai judecat.” 44 Apoi S-a întors spre femeie și a zis lui Simon: „Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei și Mi le-a șters cu părul capului ei. 45 Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. 46 Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir. 47 De aceea îți spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin iubește puțin.” 48 Apoi a zis femeii: „Iertate îți sunt păcatele!” 49 Cei ce ședeau cu El la masă au început să zică între ei: „Cine este Acesta de iartă chiar și păcatele?” 50 Dar Isus a zis femeii: „Credința ta te-a mântuit; du-te în pace.”