Apă din stâncă
(Ex. 17:1-7)1 Toată comunitatea fiilor lui Israel a ajuns în deșertul Țin în luna întâi. Și poporul s-a stabilit în Kadeș. Acolo a murit și a fost îngropată Miriam.
2 Când n-a mai fost apă pentru adunare, israeliții s-au strâns împotriva lui Moise și a lui Aaron.
3 Poporul s-a certat cu Moise și a zis:
‒ Mai bine am fi murit când au murit semenii noștri înaintea Domnului! 4 De ce ați adus adunarea Domnului în deșertul acesta? Ca să murim aici, atât noi, cât și vitele noastre? 5 De ce ne-ați scos din Egipt să ne aduceți în acest loc rău? Nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodie și nu este nici apă de băut.
6 Moise și Aaron au plecat dinaintea adunării către intrarea în Cortul Întâlnirii și s-au aruncat cu fața la pământ . Atunci li s-a arătat gloria Domnului. 7 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 8 „Ia toiagul și cheamă adunarea, tu și Aaron, fratele tău. Vorbiți stâncii înaintea ochilor lor, iar aceasta le va da apă din ea. Așa să scoți apă din stâncă pentru ei și să dai adunării și vitelor lor să bea“.
9 Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, așa cum El îi poruncise.
10 Moise și Aaron au convocat adunarea în fața stâncii, iar Moise le-a zis:
‒ Ascultați, răzvrătiților! Să scoatem apă din stânca aceasta pentru voi?
11 Atunci Moise și-a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul lui. A ieșit apă din belșug, astfel că au băut cu toții, atât adunarea, cât și vitele lor.
12 Dar Domnul le-a zis lui Moise și Aaron: „Pentru că nu ați crezut în Mine, ca să arătați sfințenia Mea înaintea ochilor fiilor lui Israel, nu voi veți duce această adunare în țara pe care i-o dau“.
13 Acestea sunt apele de la Meriba, unde fiii lui Israel s-au certat cu Domnul și prin care El Și-a arătat sfințenia.
Edom refuză tranzitarea teritoriului său de către fiii lui Israel
14 După aceea, Moise a trimis niște mesageri din Kadeș la regele Edomului:
‒ Așa vorbește fratele tău Israel: tu cunoști toate greutățile prin care am trecut, 15 cum strămoșii noștri s-au dus în Egipt și au locuit acolo multă vreme. Egiptenii ne-au asuprit, pe noi și pe părinții noștri. 16 Dar când am strigat către Domnul, El a auzit glasul nostru și a trimis un Înger Care ne-a scos din Egipt.Iată că suntem la Kadeș, o cetate de la marginea teritoriului tău. 17 Lasă-ne, te rugăm, să trecem prin țara ta. Nu vom trece prin vreun teren agricol sau prin vreo vie, și nu vom bea apă din vreo fântână. Vom merge pe Drumul Regelui, fără să ne abatem la stânga sau la dreapta, până vom trece de teritoriul tău.18 Dar Edom i-a răspuns:
‒ Să nu treci pe la mine. Altfel, te voi întâmpina cu sabia.19 Fiii lui Israel i-au zis:
‒ Vom merge pe Drumul cel Mare, iar dacă eu și vitele mele vom bea din apele tale, îți voi da prețul cuvenit. Lasă-mă doar să trec pe jos, nimic altceva.20 Dar el le-a zis:
‒ Să nu treci!Și Edom a ieșit înaintea lor cu mulți oameni și cu mână tare. 21 Astfel, Edom nu l-a lăsat pe Israel să-i traverseze teritoriul. Și Israel s-a întors de la acesta.
Moartea lui Aaron și învestirea în slujire a lui Elazar
22 Toată comunitatea fiilor lui Israel a pornit din Kadeș și a ajuns la muntele Hor.
23 Domnul le-a vorbit lui Moise și Aaron la muntele Hor, la granița cu țara Edom, zicând: 24 „Aaron va fi adăugat la poporul său, căci el nu va intra în țara pe care o dau fiilor lui Israel, pentru că v-ați răzvrătit împotriva Cuvântului Meu la apele de la Meriba. 25 Ia-l pe Aaron și pe fiul său Elazar, și urcă-i pe muntele Hor. 26 Dezbracă-l pe Aaron de veșmintele lui și îmbracă-l cu ele pe fiul său Elazar, iar Aaron va fi adăugat la poporul său și va muri acolo“.
27 Moise a făcut așa cum i-a poruncit Domnul. Au urcat pe muntele Hor înaintea ochilor întregii adunări. 28 Moise l-a dezbrăcat pe Aaron de veșmintele lui și l-a îmbrăcat cu ele pe fiul său Elazar; Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui, iar Moise și Elazar au coborât de pe munte. 29 Când adunarea a văzut că Aaron a murit, toată Casa lui Israel l-a jelit pe Aaron timp de treizeci de zile.
Moartea Mariei. Apele de la Meriba. Pedepsirea lui Moise
1 Toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în pustia Țin în luna întâi. Și poporul s-a oprit la Cades. Acolo a murit și a fost îngropată Maria. 2 Adunarea n-avea apă. Și s-au răsculat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. 3 Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: „Ce bine ar fi fost să fi murit noi când au murit frații noștri înaintea Domnului! 4 Pentru ce ați adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi și vitele noastre? 5 Pentru ce ne-ați scos din Egipt și ne-ați adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viță, nici rodiu, nici apă de băut?” 6 Moise și Aaron au plecat de la adunare și s-au dus la ușa cortului întâlnirii. Au căzut cu fața la pământ și li s-a arătat slava Domnului. 7 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 8 „Ia toiagul și cheamă adunarea, tu și fratele tău Aaron. Să vorbiți stâncii acesteia în fața lor, și ea va da apă. Să le scoți astfel apă din stâncă și să adăpi adunarea și vitele lor.” 9 Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum îi poruncise Domnul. 10 Moise și Aaron au chemat adunarea înaintea stâncii. Și Moise le-a zis: „Ascultați , răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?” 11 Apoi Moise a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul. Și a ieșit apă din belșug, așa încât a băut și adunarea și au băut și vitele. 12 Atunci, Domnul a zis lui Moise: „Pentru că n-ați crezut în Mine ca să Mă sfințiți înaintea copiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe care i-o dau.” 13 Acestea sunt apele Meriba (Ceartă) , unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul, care a fost sfințit între ei.
Edomiții și israeliții
14 De la Cades, Moise a trimis niște soli la împăratul Edomului ca să-i spună: „Așa vorbește fratele tău Israel: ‘Tu știi toate suferințele prin care am trecut. 15 Părinții noștri s-au coborât în Egipt și am locuit acolo multă vreme. Dar egiptenii ne-au chinuit, pe noi și pe părinții noștri. 16 Am strigat către Domnul, și El ne-a auzit glasul. A trimis un Înger și ne-a scos din Egipt. Și iată că suntem la Cades, cetate care se află la marginea ținutului tău. 17 Lasă-ne să trecem prin țara ta; nu vom trece nici prin ogoare, nici prin vii și nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul împărătesc, fără să ne abatem la dreapta sau la stânga, până vom trece de ținutul tău.’” 18 Edom i-a răspuns: „Să nu cumva să treci pe la mine, căci altfel îți voi ieși înainte cu sabia.” 19 Copiii lui Israel i-au zis: „Vom merge pe drumul cel mare și, dacă vom bea din apa ta eu și turmele mele, îți voi plăti prețul; nu-ți cer altceva decât să trec cu picioarele!” 20 El a răspuns: „Să nu cumva să treci!” Și Edom i-a ieșit înainte cu multă gloată și cu mână tare. 21 Astfel , Edom n-a vrut să lase pe Israel să treacă prin ținutul lui. Și Israel s-a abătut de la el.
Moartea lui Aaron. Eleazar
22 Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat de la Cades și a ajuns la muntele Hor. 23 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron lângă muntele Hor, la hotarele țării lui Edom: 24 „Aaron are să fie adăugat la poporul lui, căci nu va intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel, pentru că v-ați împotrivit poruncii Mele, la apele Meriba. 25 Ia pe Aaron și pe fiul său Eleazar și suie-i pe muntele Hor. 26 Dezbracă pe Aaron de veșmintele lui și îmbracă pe fiul său Eleazar cu ele. Acolo va fi adăugat Aaron la poporul lui și va muri.” 27 Moise a făcut ce-i poruncise Domnul. S-au suit pe muntele Hor, în fața întregii adunări. 28 Moise a dezbrăcat pe Aaron de veșmintele lui și a îmbrăcat cu ele pe fiul său Eleazar. Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui. Moise și Eleazar s-au coborât de pe munte. 29 Toată adunarea a văzut că Aaron murise și toată casa lui Israel a plâns pe Aaron treizeci de zile.