1 Când Balaam a văzut că Domnului Îi place să-l binecuvânteze pe Israel, n-a mai umblat după farmece ca în celelalte ocazii, ci și-a întors fața spre deșert. 2 Balaam și-a ridicat ochii și l-a văzut pe Israel organizat pe seminții. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste Balaam, 3 iar acesta și-a rostit profeția și a zis:
„Rostirea lui Balaam, fiul lui Beor,
rostirea celui ai cărui ochi sunt deschiși,
4 rostirea celui care aude spusele lui Dumnezeu,
care are o vedenie de la Cel Atotputernic,
care cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
5 «Ce frumoase sunt corturile tale, Iacov,
locuințele tale, Israel!
6 Se întind ca niște palmieri,
ca niște grădini lângă un râu,
ca niște plante de aloe sădite de Domnul,
ca niște cedri lângă ape.
7 Apa va curge din gălețile lui
și sămânța lui va fi udată de ape mari.
Regele lui va fi mai măreț decât Agag
și regatul lui va fi înălțat.
8 Dumnezeu l-a scos din Egipt;
el este precum coarnele unui bivol sălbatic.
Va devora națiunile inamice,
le va zdrobi oasele
și le va străpunge cu săgețile lui.
9 El se apleacă, se întinde ca un leu,
ca o leoaică – cine-l va trezi?
Binecuvântat să fie cel care te binecuvântează
și blestemat să fie cel care te blestemă!»“.
10 Atunci Balak s-a mâniat pe Balaam.
El a bătut din palme și i-a zis lui Balaam:
‒ Eu te-am chemat să-mi blestemi dușmanii, dar iată că tu i-ai binecuvântat de trei ori. 11 Acum fugi acasă! Am zis că te voi umple de glorie, dar iată că Domnul te-a împiedicat s-o primești .
12 Balaam i-a răspuns lui Balak:
‒ Nu le-am spus eu oare mesagerilor tăi, pe care i-ai trimis la mine: 13 „Chiar dacă Balak mi-ar da palatul lui plin cu argint și aur, eu tot n-aș putea să fac nimic de la mine însumi, fie bine, fie rău, dincolo de porunca Domnului, ci voi spune doar ce-mi va zice Domnul“? 14 Și acum, iată, eu mă întorc la poporul meu, dar vino să te avertizez cu privire la ce va face poporul acesta poporului tău, în zilele de pe urmă.
A patra profeție rostită de Balaam
15 Atunci el și-a rostit profeția și a zis:
„Rostirea lui Balaam, fiul lui Beor,
rostirea celui ai cărui ochi sunt deschiși,
16 rostirea celui care aude spusele lui Dumnezeu,
care are cunoașterea Celui Preaînalt,
care are o vedenie de la Cel Atotputernic,
care cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
17 «Îl văd, dar nu acum,
îl privesc, dar nu de aproape!
O stea răsare din Iacov,
un sceptru se ridică din Israel.
El străpunge colțurile Moabului
și capetele tuturor fiilor lui Șet.
18 Edom este luat în stăpânire
și cei din Seir, dușmanii lui, sunt luați în stăpânire,
dar Israel luptă vitejește.
19 Să conducă cel din Iacov
și să-i distrugă pe supraviețuitorii din cetate»“.
A cincea profeție rostită de Balaam
20 Când l-a văzut pe Amalek, Balaam și-a rostit profeția și a zis:
„Amalek a fost primul dintre națiuni,
dar el va fi distrus pentru totdeauna“.
A șasea profeție rostită de Balaam
21 Când i-a văzut pe cheniți, și-a rostit profeția și a zis:
„Locuința ta este sigură
și cuibul tău se află pe o stâncă.
22 Totuși, Cain va fi pustiit.
Până când te va lua în captivitate Așur ?“.
A șaptea profeție rostită de Balaam
23 Apoi și-a rostit profeția și a zis:
„Vai! Cine va rămâne în viață când Dumnezeu va împlini acestea?
24 Niște corăbii vor veni de pe țărmul Chitimului;
ele vor smeri Așurul și vor smeri Eberul,
dar și Chitim va fi distrus“.
25 După aceea, Balaam s-a ridicat și s-a întors acasă, iar Balak s-a dus la ale lui.
1 Balaam a văzut că Domnul găsește cu cale să binecuvânteze pe Israel și n-a mai alergat ca în celelalte rânduri la descântece, ci și-a întors fața spre pustie. 2 Balaam a ridicat ochii și a văzut pe Israel tăbărât în corturi , după semințiile lui. Atunci, Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3 Balaam și-a rostit prorocia și a zis:
„Iată ce zice Balaam, fiul lui Beor,
Omul cu ochii deschiși,
4 Cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu,
Cel ce vede vedenia Celui Atotputernic,
Cel ce cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
5 ‘Ce frumoase sunt corturile tale, Iacove!
Locuințele tale, Israele!
6 Ele se întind ca niște văi,
Ca niște grădini lângă un râu,
Ca niște copaci de aloe pe care i-a sădit Domnul,
Ca niște cedri pe lângă ape.
7 Apa curge din gălețile lui
Și sămânța lui este udată de ape mari .
Împăratul lui se înalță mai presus de Agag
Și împărăția lui ajunge puternică.
8 Dumnezeu l-a scos din Egipt,
Tăria Lui este ca a bivolului pentru el.
El nimicește neamurile care se ridică împotriva lui,
Le sfărâmă oasele și le prăpădește cu săgețile lui.
9 Îndoaie genunchii , se culcă întocmai ca un leu,
Ca o leoaică.
Cine-l va scula?
Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta,
Și blestemat să fie oricine te va blestema!’”
10 Balac s-a aprins de mânie împotriva lui Balaam, a bătut din mâini și a zis lui Balaam: „Eu te-am chemat să-mi blestemi vrăjmașii, și iată că de trei ori tu i-ai binecuvântat!
11 Fugi acum și du-te acasă! Spusesem că-ți voi da cinste, dar Domnul te-a împiedicat s-o primești.” 12 Balaam a răspuns lui Balac: „Eh! N-am spus eu oare solilor pe care mi i-ai trimis 13 că, dacă mi-ar da Balac chiar și casa lui plină cu argint și cu aur, tot n-aș putea să fac de la mine însumi nici bine, nici rău împotriva poruncii Domnului, ci voi spune întocmai ce va zice Domnul? 14 Și acum, iată că mă duc la poporul meu. Vino, și-ți voi vesti ce va face poporul acesta poporului tău în vremurile care vor urma.”
Steaua din Iacov
15 Balaam și-a rostit prorocia și a zis:
„Așa zice Balaam, fiul lui Beor,
Așa zice omul care are ochii deschiși,
16 Așa zice cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu,
Cel ce cunoaște planurile Celui Preaînalt,
Cel ce vede vedenia Celui Atotputernic,
Cel ce cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
17 ‘Îl văd , dar nu acum,
Îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacov,
Un toiag de cârmuire se ridică din Israel.
El străpunge laturile Moabului
Și prăpădește pe toți copiii lui Set.
18 Se face stăpân pe Edom ,
Se face stăpân pe Seir, vrăjmașii lui.
Israel face fapte mari.
19 Cel ce se naște din Iacov domnește ca stăpânitor
Și pierde pe cei ce scapă din cetăți.’”
20 Balaam a văzut pe Amalec și a rostit următoarea prorocie:
„Amalec este cel dintâi dintre neamuri,
Dar într-o zi va fi nimicit.”
21 Balaam a văzut pe cheniți și a rostit următoarea prorocie:
„Locuința ta este tare de tot
Și cuibul tău este pus pe stâncă.
22 Dar Cain va fi pustiit,
Până ce te va lua prins Asur.”
23 Balaam a rostit următoarea prorocie:
„Vai! Cine va mai putea trăi când va face Dumnezeu acest lucru?
24 Dar niște corăbii vor veni din Chitim ,
Vor smeri pe Asur, vor smeri pe Eber
Și la urmă vor fi nimicite și ele.”
25 Balaam s-a sculat, a plecat și s-a întors acasă. Balac a plecat și el acasă.