Celebrarea Paștelui în Sinai
1 Domnul i-a vorbit lui Moise în deșertul Sinai, în prima lună a celui de-al doilea an după ce au ieșit din țara Egiptului, zicând: 2 „Fiii lui Israel să țină Paștele la vremea hotărâtă. 3 Să-l țină în a paisprezecea zi a acestei luni, între asfințit și întuneric, la vremea hotărâtă. Să-l țineți potrivit cu toate hotărârile și toate legile date cu privire la el“.
4 Moise le-a spus fiilor lui Israel să țină Paștele. 5 Ei au ținut Paștele în luna întâi, în a paisprezecea zi, între asfințit și întuneric, în deșertul Sinai. Fiii lui Israel au făcut așa cum i-a poruncit Domnul lui Moise.
6 Au existat însă niște oameni care, fiind necurați din cauză că se atinseseră de un mort, n-au putut ține Paștele în ziua aceea.
Ei s-au înfățișat înaintea lui Moise și a lui Aaron în aceeași zi 7 și i-au zis lui Moise :
‒ Noi suntem necurați din cauză că ne-am atins de un mort, dar de ce trebuie să fim împiedicați să aducem ofrandă Domnului la vremea hotărâtă, împreună cu ceilalți fii ai lui Israel?
8 Moise le-a zis:
‒ Așteptați până voi afla ce va porunci Domnul cu privire la voi.
9 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 10 „Vorbește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Dacă cineva dintre voi sau din generațiile voastre viitoare va fi necurat din cauză că s-a atins de un mort sau dacă va fi departe în călătorie, va putea totuși să țină Paștele Domnului. 11 Să-l țină în luna a doua, în a paisprezecea zi, între asfințit și întuneric. Să mănânce mielul de Paște cu azime și cu ierburi amare. 12 Să nu lase nimic din el până dimineața și să nu-i zdrobească niciun os. Să țină Paștele în conformitate cu toate poruncile date cu privire la el. 13 Dar dacă cineva, deși este curat, nu-i plecat în călătorie și totuși se abține să țină Paștele, să fie nimicit din poporul lui pentru că n-a adus ofrandă Domnului la vremea hotărâtă. Un astfel de om își va purta pedeapsa pentru păcatul lui. 14 Orice străin care locuiește între voi și dorește să sărbătorească Paștele Domnului, să facă acest lucru potrivit legii Paștelui, ținând cont de poruncile date cu privire la el. Să aveți o singură lege, atât pentru străin, cât și pentru băștinaș»“.
Norul de deasupra Tabernaculului
15 În ziua când a fost înălțat Tabernaculul, norul a acoperit Tabernaculul, Cortul Mărturiei. De seara până dimineața era deasupra Tabernaculului, arătând ca un foc. 16 Așa era tot timpul: ziua , norul acoperea Tabernaculul , iar noaptea arăta ca un foc. 17 Când norul se ridica de deasupra Cortului, fiii lui Israel porneau și, în locul unde se oprea norul, acolo își așezau tabăra fiii lui Israel. 18 La porunca Domnului fiii lui Israel porneau, și la porunca Domnului își așezau tabăra. Ei rămâneau în tabără atâtea zile cât norul stătea deasupra Tabernaculului. 19 Când norul rămânea mai multe zile deasupra Tabernaculului, fiii lui Israel își îndeplineau responsabilitatea dată de Domnul și nu porneau. 20 Uneori norul rămânea un număr mai mic de zile deasupra Tabernaculului; la porunca Domnului rămâneau în tabără și la porunca Domnului porneau. 21 Uneori norul rămânea de seara până dimineața, astfel că ei porneau dimineața, când norul se ridica. Dacă norul rămânea o zi și o noapte, ei porneau atunci când se ridica. 22 Dacă norul rămânea deasupra Tabernaculului două zile sau o lună sau mai multe zile, fiii lui Israel rămâneau în tabără și nu porneau. Ei porneau când acesta se ridica. 23 La porunca Domnului își așezau tabăra și la porunca Domnului porneau. Ei își îndeplineau responsabilitatea dată de Domnul, potrivit cu porunca Domnului dată prin Moise.
Paștele în pustia Sinai
1 Domnul a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în luna întâi a anului al doilea după ieșirea lor din țara Egiptului. Și a zis: 2 „Copiii lui Israel să prăznuiască Paștele la vremea hotărâtă. 3 Să le prăznuiți la vremea hotărâtă, în a paisprezecea zi a lunii acesteia, seara ; să le prăznuiți după toate legile și după toate poruncile privitoare la ele.” 4 Moise a vorbit copiilor lui Israel să prăznuiască Paștele. 5 Și au prăznuit Paștele în a paisprezecea zi a lunii întâi, seara, în pustia Sinai; copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. 6 S-a întâmplat că niște oameni, fiind necurați din pricină că se atinseseră de un mort, nu puteau prăznui Paștele în ziua aceea. Ei s-au înfățișat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron. 7 Și oamenii aceia au zis lui Moise: „Noi suntem necurați din pricina unui mort. De ce să fim nevoiți să nu ne aducem la vremea hotărâtă darul cuvenit Domnului în mijlocul copiilor lui Israel?” 8 Moise le-a răspuns: „Așteptați să văd ce vă poruncește Domnul.” 9 Și Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 10 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Dacă cineva dintre voi sau dintre urmașii voștri este necurat din pricina unui mort sau este într-o călătorie lungă, totuși să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului. 11 Și să le prăznuiască în luna a doua , în ziua a paisprezecea, seara
; să le mănânce cu azimi și ierburi amare. 12 Să nu lase din ele nimic până a doua zi dimineața și să nu frângă niciun os din ele. Să le prăznuiască după toate poruncile privitoare la Paște. 13 Dacă cineva nu este necurat, nici nu este în călătorie, și totuși nu prăznuiește Paștele, sufletul acela să fie nimicit din poporul lui, pentru că n-a adus darul cuvenit Domnului la vremea hotărâtă, omul acela să-și ia pedeapsa pentru păcatul lui. 14 Dacă un străin care locuiește între voi prăznuiește Paștele Domnului, să se țină de legile și poruncile privitoare la Paște. Aceeași lege să fie între voi, pentru străin, ca și pentru băștinaș.’”Norul
15 În ziua când a fost așezat cortul, norul a acoperit locașul cortului întâlnirii și, de seara până dimineața, deasupra cortului era ca înfățișarea unui foc. 16 Totdeauna era așa: ziua, norul acoperea cortul, iar noaptea avea înfățișarea unui foc. 17 Când se ridica norul de pe cort, porneau și copiii lui Israel; și acolo unde se oprea norul, tăbărau și copiii lui Israel. 18 Copiii lui Israel porneau după porunca Domnului și tăbărau după porunca Domnului; tăbărau atâta vreme cât rămânea norul deasupra cortului. 19 Când norul rămânea mai multă vreme deasupra cortului, copiii lui Israel ascultau de porunca Domnului și nu porneau. 20 Când norul rămânea mai puține zile deasupra cortului, ei tăbărau după porunca Domnului și porneau după porunca Domnului. 21 Dacă norul se oprea de seara până dimineața și se ridica dimineața, atunci porneau și ei. Dacă norul se ridica după o zi și o noapte, atunci porneau și ei. 22 Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile sau o lună sau un an, copiii lui Israel rămâneau tăbărâți și nu porneau; și când se ridica, porneau și ei. 23 Tăbărau după porunca Domnului și porneau după porunca Domnului; ascultau de porunca Domnului, de porunca Domnului dată prin Moise.