Cartea V
(Psalmii 107–150)
Psalmul 107
1 Mulțumiți Domnului, căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!

2 Așa să zică răscumpărații Domnului,
cei pe care i-a răscumpărat din mâna dușmanului,
3 pe care i-a adunat de pe cuprinsul țărilor:
de la est și de la vest, de la nord și de la mare.

4 Ei rătăceau prin deșert, pe o cale pustie,
și nu găseau o cetate în care să locuiască.
5 Erau flămânzi și însetați,
iar sufletul lor rămăsese fără vlagă.
6 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
7 I-a îndrumat pe o cale dreaptă,
ca să meargă spre o cetate unde să locuiască.
8 Să-I mulțumească, deci, Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
9 Căci El a potolit sufletul însetat
și a săturat sufletul flămând cu bunătăți.

10 Celor ce locuiau în întuneric și în umbra morții,
prizonieri ai asupririi și ai lanțurilor,
11 pentru că se răzvrătiseră față de mesajele lui Dumnezeu
și disprețuiseră sfatul Celui Preaînalt,
12 El le-a smerit inima prin necaz;
ei se clătinaseră și nu era nimeni să-i ajute.
13 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
14 I-a scos din întuneric și din umbra morții
și le-a rupt legăturile.
15 Să-I mulțumească deci Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
16 Căci El a zdrobit porți de bronz
și a tăiat zăvoare de fier.

17 Ei ajunseseră nebuni din cauza fărădelegii lor
și se nenorociseră din cauza nelegiuirilor lor.
18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrană
și ajunseseră la porțile morții.
19 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
20 Le-a trimis Cuvântul Lui, i-a vindecat
și i-a salvat din gropile în care se aflau.
21 Să-I mulțumească deci Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
22 Să aducă jertfe de mulțumire
și să istorisească lucrările Lui cu bucurie!

23 Cei ce navigau pe mare cu corăbiile,
cei ce făceau comerț pe ape mari,
24 au văzut ei înșiși lucrările Domnului
și minunile Lui din adâncuri.
25 Când a vorbit El, s-a dezlănțuit un vânt năprasnic,
care a ridicat talazurile mării.
26 Acestea se suiau spre ceruri și coborau în adâncuri;
sufletul li se înmuiase din cauza nenorocirii.
27 Se clătinau și se mișcau ca un om beat;
toată înțelepciunea lor fusese înghițită.
28 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
29 A calmat furtuna,
iar valurile s-au liniștit.
30 Ei s-au bucurat că acestea s-au liniștit,
iar El i-a condus la limanul dorit.
31 Să-I mulțumească deci Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
32 Să-L înalțe în adunarea poporului
și să-L laude în adunarea bătrânilor!

33 El transformă râurile în pustiu,
izvoarele de ape în pământ uscat,
34 și pământul roditor în pământ sterp,
din cauza răutății locuitorilor țării.
35 El transformă deșertul într-un iaz,
și pământul uscat în izvoare de ape.
36 Așază acolo pe cei flămânzi,
iar ei își întemeiază o cetate în care să locuiască,
37 își seamănă terenurile, își plantează vii
și au recolte bogate.
38 El îi binecuvântează, astfel încât se înmulțesc foarte mult,
iar vitele nu li le împuținează.

39 Când sunt împuținați și umiliți
din cauza asupririi, a necazului și a durerii,
40 El revarsă dispreț asupra nobililor
și-i face să rătăcească printr-o pustietate fără drum.
41 Îi ridică însă pe cei nevoiași din întristare
și le înmulțește familiile ca pe o turmă.
42 Cei drepți văd și se bucură,
și orice nedreptate își închide gura.

43 Cine este înțelept, să observe aceste lucruri
și să înțeleagă cât de îndurător este Domnul.
CARTEA A CINCEA
PSALMUL 107
1 „Lăudați pe Domnul, căci este bun ,
căci în veac ține îndurarea Lui!”
2 Așa să zică cei răscumpărați de Domnul,
pe care i-a izbăvit El din mâna vrăjmașului
3 și pe care i-a strâns din toate țările:
de la răsărit și de la apus,
de la miazănoapte și de la mare.
4 Ei pribegeau prin pustie , umblau pe căi neumblate
și nu găseau nicio cetate unde să poată locui.
5 Sufereau de foame și de sete;
le tânjea sufletul în ei.
6 Atunci , în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor;
7 i-a călăuzit pe drumul cel drept,
ca să ajungă într-o cetate de locuit.
8 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
9 Căci El a potolit setea sufletului însetat
și a umplut de bunătăți sufletul flămând.
10 Cei ce ședeau în întuneric și în umbra morții
trăiau legați în ticăloșie și în fiare,
11 pentru că se răzvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu,
pentru că nesocotiseră sfatul Celui Preaînalt.
12 El le-a smerit inima prin suferință:
au căzut, și nimeni nu i-a ajutat.
13 Atunci , în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor.
14 I-a scos din întuneric și din umbra morții
și le-a rupt legăturile.
15 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
16 Căci El a sfărâmat porți de aramă
și a rupt zăvoare de fier.
17 Nebunii, prin purtarea lor vinovată
și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.
18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrană
și erau lângă porțile morții.
19 Atunci , în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor;
20 a trimis Cuvântul Său și i-a tămăduit ,
și i-a scăpat de groapă.
21 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
22 Să-I aducă jertfe de mulțumire
și să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.
23 Cei ce se coborâseră pe mare în corăbii
și făceau negoț pe apele cele mari,
24 aceia au văzut lucrările Domnului
și minunile Lui în mijlocul adâncului.
25 El a zis și a pus să sufle furtuna,
care a ridicat valurile mării.
26 Se suiau spre ceruri, se coborau în adânc;
sufletul le era pierdut în fața primejdiei.
27 Apucați de amețeală, se clătinau ca un om beat
și zadarnică le era toată iscusința.
28 Atunci , în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,
și El i-a izbăvit din necazurile lor.
29 A oprit furtuna, a adus liniștea
și valurile s-au potolit.
30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit
și Domnul i-a dus în limanul dorit.
31 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!
32 Să-L înalțe în adunarea poporului
și să-L laude în adunarea bătrânilor!
33 El preface râurile în pustiu
și izvoarele de apă, în pământ uscat,
34 țara roditoare, în țară sărată,
din pricina răutății locuitorilor ei.
35 Tot El preface pustiul în iaz
și pământul uscat, în izvoare de ape.
36 Așază acolo pe cei flămânzi,
și ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;
37 însămânțează ogoare, sădesc vii
și le culeg roadele.
38 El îi binecuvântează și se înmulțesc nespus
și nu le împuținează vitele.
39 Dacă sunt împuținați și apăsați prin asuprire,
nenorocire și suferință,
40 El varsă disprețul peste cei mari
și-i face să pribegească prin pustiuri fără drum,
41 dar ridică pe cel lipsit, izbăvește pe cel nevoiaș
și înmulțește familiile ca pe niște turme.
42 Oamenii fără prihană văd lucrul acesta și se bucură,
și orice nelegiuire își închide gura!
43 Cine este înțelept, să ia seama la aceste lucruri
și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului.