1 Eu sunt un trandafir din Șaron,
un crin al văilor.
Iubitul
2 Cum este crinul printre spini,
așa este iubita mea între fete.
Șulamita
3 Cum este mărul printre copacii pădurii,
așa este iubitul meu între tineri.
Îmi place să stau la umbra lui
și rodul lui este dulce pentru gura mea.
4 El m-a adus în casa ospățului,
iar steagul lui peste mine era iubirea.
5 Întăriți-mă cu turte cu stafide,
înviorați-mă cu mere,
fiindcă sunt bolnavă de iubire!
6 Stânga lui este sub capul meu
și dreapta lui mă îmbrățișează!
7 Vă pun să jurați, fete ale Ierusalimului,
pe gazelele sau pe cerboaicele câmpului:
nu stârniți și nu treziți iubirea
până nu-i face ei plăcere…
8 Auziți glasul iubitului meu!
Iată-l venind,
sărind peste munți,
săltând peste dealuri!
9 Iubitul meu este ca o gazelă,
ca un pui de cerb.
Iată-l că stă în spatele zidurilor casei noastre,
uitându-se prin ferestre
și contemplând printre zăbrele.
10 Iubitul meu a vorbit și mi-a zis:
„Ridică-te, iubita mea,
și vino cu mine, frumoasa mea,
11 pentru că, iată, iarna a trecut,
ploaia s-a oprit și s-a dus.
12 Pe câmp răsar florile,
a venit timpul cântării,
iar pe deasupra câmpiilor noastre
se aude glasul turturelei.
13 Smochinii dau primele roade
și florile viilor își răspândesc parfumul.
Ridică-te și vino, iubita mea,
vino cu mine, frumoasa mea!“.
Iubitul
14 Porumbița mea, din crăpăturile stâncii,
din locurile ascunse ale înălțimilor,
arată-mi fața ta
și lasă-mă să-ți aud glasul,
căci glasul tău este dulce,
iar fața ta este încântătoare.
Corul
15 Prindeți-ne vulpile,
micuțele vulpi
care distrug viile,
viile noastre, care sunt în floare.
Șulamita
16 Iubitul meu este al meu, iar eu sunt a lui.
El își paște turma printre crini.
17 Când se va lumina de ziuă,
iar umbrele vor zbura,
întoarce-te, iubitul meu, și fii ca o gazelă,
sau ca un pui de cerb
peste munții prăpăstioși.
1 Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi. –
2 Ca un crin în mijlocul spinilor,
așa este iubita mea între fete. –
3 Ca un măr între copacii pădurii,
așa este preaiubitul meu între tineri.
Cu așa drag stau la umbra lui
și rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
4 El m-a dus în casa de ospăț
și dragostea era steagul fluturat peste mine.
5 Întăriți-mă cu turte de struguri, înviorați-mă cu mere,
căci sunt bolnavă de dragostea lui.
6 Să-și pună mâna stângă sub capul meu
și să mă îmbrățișeze cu dreapta lui! –
7 Vă jur , fiice ale Ierusalimului,
pe căprioarele și cerboaicele de pe câmp:
nu stârniți, nu treziți dragostea
până nu vine ea! –
8 Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine
sărind peste munți, săltând pe dealuri.
9 Preaiubitul meu seamănă cu o căprioară sau cu puiul de cerboaică.
Iată-l că este după zidul nostru,
se uită pe fereastră,
privește printre zăbrele.
10 Preaiubitul meu vorbește și-mi zice:
„Scoală-te , iubito, și vino, frumoaso!
11 Căci iată că a trecut iarna;
a încetat ploaia și s-a dus.
12 Se arată florile pe câmp,
a venit vremea cântării
și se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.
13 Se pârguiesc roadele în smochin
și viile înflorite
își răspândesc mirosul.
Scoală-te , iubito, și vino, frumoaso!
14 Porumbiță din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor,
arată-mi fața ta și fă-mă să-ți aud glasul!
Căci glasul tău este dulce și fața ta, plăcută.” –
15 Prindeți-ne vulpile , vulpile cele mici, care strică viile,
căci viile noastre sunt în floare! –
16 Preaiubitul meu este al meu, și eu sunt a lui;
el își paște turma între crini.
17 Până la răcoarea zilei și până la lungirea umbrelor,
întoarce-te!… Iubitule, sari ca o căprioară sau ca puiul de cerb
peste munții ce ne despart!