1 Am tânjit toată noaptea, în patul meu,
după iubitul sufletului meu;
am tânjit după el, dar nu l-am găsit.
2 Însă acum mă voi ridica și voi străbate cetatea,
voi merge pe străzile și în piețele ei;
îl voi căuta pe iubitul sufletului meu.
L-am căutat, dar nu l-am găsit.
3 M-au găsit străjerii
care dădeau ocol cetății.
„Nu l-ați văzut pe iubitul sufletului meu?“.
4 Abia trecusem de ei
și l-am găsit pe iubitul sufletului meu.
L-am prins și nu l-am mai lăsat
până nu l-am adus în casa mamei mele,
în camera celei ce m-a născut.
5 Vă pun să jurați, fete ale Ierusalimului,
pe gazelele sau pe cerboaicele câmpului:
nu stârniți și nu treziți iubirea
până nu-i face ei plăcere…
6 Ce se ivește din pustiu,
ca niște coloane de fum,
parfumate cu smirnă și tămâie,
preparate din toate aromele negustorului?
7 Iată, este lectica lui Solomon,
cu șaizeci de viteji în jurul ei,
dintre bărbații cei mai viteji ai lui Israel,
8 toți înarmați cu săbii
și având experiență în luptă,
fiecare purtându-și sabia la șold,
din cauza groazei din timpul nopții.
9 Regele Solomon și-a făcut o lectică
din lemn de Liban.
10 Stâlpii i-a făcut din argint,
iar cadrul din aur.
Scaunul a fost făcut din purpură,
iar interiorul a fost împodobit cu piele
de către fetele Ierusalimului.
11 Ieșiți, fete ale Sionului,
și priviți-l pe regele Solomon purtând coroana,
coroana primită de la mama sa
în ziua căsătoriei lui,
în ziua bucuriei inimii lui!
1 Am căutat noaptea în așternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele;
l-am căutat, dar nu l-am găsit…
2 M-am sculat atunci și am cutreierat cetatea,
ulițele și piețele,
și am căutat pe iubitul inimii mele…
L-am căutat, dar nu l-am găsit!
3 M-au întâlnit păzitorii care dădeau ocol cetății
și i-am întrebat: „N-ați văzut pe iubitul inimii mele?”
4 Abia trecusem de ei,
și am găsit pe iubitul inimii mele.
L-am apucat și nu l-am mai lăsat
până nu l-am adus în casa mamei mele,
în odaia celei ce m-a zămislit. –
5 Vă jur, fiice ale Ierusalimului,
pe căprioarele și cerboaicele de pe câmp,
nu stârniți, nu treziți dragostea
până nu vine ea. –
6 Ce se vede suindu-se din pustie
ca niște stâlpi de fum,
în mijlocul aburilor de mir și de tămâie,
înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir? –
7 Iată, este patașca lui Solomon,
cu șaizeci de viteji de jur împrejur,
cei mai viteji din Israel.
8 Toți sunt înarmați cu săbii și toți sunt deprinși la luptă,
fiecare cu sabia la coapsă,
ca să n-aibă nimic de temut în timpul nopții.
9 Împăratul Solomon și-a făcut această patașcă
din lemn din Liban.
10 Stâlpii i-a făcut de argint,
rezemătoarea, de aur, scaunul, de purpură,
iar mijlocul împodobit cu o țesătură aleasă, lucrată de dragostea
fiicelor Ierusalimului.
11 Ieșiți, fetele Sionului, și priviți pe împăratul Solomon,
cu cununa cu care l-a încununat mama sa în ziua cununiei lui,
în ziua veseliei inimii lui. –