Corul
1 Spune-ne, tu, cea mai frumoasă dintre femei,
unde a plecat iubitul tău?
Pe unde s-a întors iubitul tău,
ca să-l căutam și noi împreună cu tine?
Șulamita
2 Iubitul meu a coborât în grădina lui,
la straturile de mirodenii,
ca să-și păstorească turma în grădini
și să culeagă crini.
3 Eu sunt a iubitului meu, iar iubitul meu este al meu.
El își paște turma printre crini.
Iubitul
4 Ești frumoasă, draga mea, ca Tirța,
încântătoare ca Ierusalimul,
grozavă, asemenea unei armate cu steaguri.
5 Întoarce-ți ochii de la mine
fiindcă mă tulbură.
Părul tău este ca o turmă de capre
care coboară din Ghilad.
6 Dinții tăi sunt ca o turmă de oi
care ies din scăldătoare;
fiecare dintre ele are gemeni
și niciuna din ele nu este singură.
7 Tâmplele tale sunt ca niște jumătăți de rodie,
în spatele voalului.
8 Deși am șaizeci de prințese,
optzeci de țiitoare
și nenumărate fecioare,
9 doar una este porumbița mea, desăvârșita mea,
singura fată a mamei sale,
cea mai pură odraslă a celei ce a născut-o.
Fetele o privesc și o numesc binecuvântată;
prințesele și țiitoarele o laudă.
Corul
10 Cine este aceasta, care se ivește asemenea zorilor,
frumoasă precum luna, pură precum soarele,
grozavă asemenea unei armate cu steaguri?
Șulamita
11 Am coborât la grădina cu nuci
ca să văd verdeața proaspătă din vale,
ca să văd dacă a înmugurit vița
și dacă a înflorit rodiul.
12 Fără să-mi dau seama, sufletul meu m-a purtat
în carele poporului prințului.
Corul
13 Întoarce-te, întoarce-te, Șulamita;
întoarce-te, întoarce-te, ca să te putem privi.
Iubitul
De ce vă uitați la Șulamita
ca la dansul a două tabere?
1 Unde s-a dus iubitul tău,
cea mai frumoasă dintre femei?
Încotro a apucat iubitul tău,
ca să-l căutăm și noi împreună cu tine? –
2 Iubitul meu s-a coborât la grădina lui, la stratul de miresme,
ca să-și pască turma în grădini și să culeagă crini.
3 Eu sunt a iubitului meu și iubitul meu este al meu;
el își paște turma între crini. –
4 Frumoasă ești, iubito, ca Tirța, plăcută ca Ierusalimul,
dar cumplită ca niște oști sub steagurile lor.
5 Întoarce-ți ochii de la mine,
căci mă tulbură.
Perii tăi sunt ca o turmă de capre
care poposesc pe coama Galaadului.
6 Dinții tăi sunt ca o turmă de oi
care ies din scăldătoare,
toate cu gemeni,
și niciuna din ele nu este stearpă.
7 Obrazul tău este ca o jumătate de rodie,
sub marama ta…
8 Am șaizeci de împărătese, optzeci de țiitoare
și fete fără număr,
9 dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea;
ea este singură la mama sa,
cea mai aleasă a celei ce a născut-o.
Fetele o văd și o numesc fericită;
împărătesele și țiitoarele, de asemenea, o laudă. –
10 „Cine este aceea care se ivește ca zorile,
frumoasă ca luna,
curată ca soarele,
dar cumplită ca niște oști sub steagurile lor?” –
11 M-am coborât în grădina cu nuci
văd verdeața din vale,
să văd dacă a înmugurit via
și dacă au înflorit rodiile.
12 Dar, fără să bag de seamă, dorința mea m-a dus
la carele poporului unui om ales. –
13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito!
Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. –
Ce aveți voi să vă uitați la Sulamita
ca la niște fete ce joacă în cor ?