Rugăciunea lui Iona
1 Iona s-a rugat Domnului, Dumnezeul său, din pântecul peștelui 2 și a zis:
„În necazul meu L-am chemat pe Domnul
și El mi-a răspuns.
Din pântecul Locuinței Morților
am strigat după ajutor,
și Tu mi-ai auzit glasul.
3 Mă aruncasei în adânc,
în inima mărilor,
și curentul de apă mă învăluise.
Toate talazurile și valurile Tale
treceau peste mine.
4 Ziceam: «Sunt alungat
dinaintea ochilor Tăi.
Totuși, mă voi uita din nou
la Templul Tău cel sfânt!».
5 Apele mă înconjuraseră până la gât,
adâncul mă învăluise,
iar algele se înfășuraseră în jurul capului meu.
6 Coborâsem până în străfundurile munților,
și zăvoarele pământului
mă încuiaseră pe vecie!
Dar Tu, Doamne, Dumnezeul meu,
mi-ai scos viața din groapă!
7 Când mi se scurgea sufletul din mine,
mi-am adus aminte de Domnul
și rugăciunea mea a ajuns până la Tine,
în Templul Tău cel sfânt.
8 Cei ce onorează idolii deșerți,
și-au părăsit loialitatea.
9 Dar eu Îți voi aduce jertfe
cu un strigăt de mulțumire.
Voi împlini ceea ce am jurat.
Mântuirea vine de la Domnul!“
10 Domnul i-a vorbit peștelui, iar peștele l-a vărsat pe Iona pe uscat.