Intrarea Domnului în Ierusalim
(Mt. 21:1-9Lc. 19:28-38Ioan 12:12-15)1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe și Betania, înspre Muntele Măslinilor, Isus i-a trimis pe doi dintre ucenicii Săi, 2 zicându-le: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Imediat ce intrați în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat încă niciun om. Dezlegați-l și aduceți-l! 3 Dacă vă va spune cineva: «De ce faceți aceasta?», să-i ziceți: «Domnul are nevoie de el». Și imediat îl va trimite înapoi aici“.
4 Ei s-au dus, au găsit măgărușul legat lângă ușă, afară în stradă, și l-au dezlegat. 5 Unii dintre cei care stăteau acolo i-au întrebat: „Ce faceți? De ce dezlegați măgărușul?“. 6 Ei le-au zis așa cum le spusese Isus și aceștia i-au lăsat să plece. 7 Au adus măgărușul la Isus, și-au pus hainele peste el, iar Isus a încălecat pe el. 8 Mulți își așterneau hainele pe drum, iar alții împrăștiau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmpuri. 9 Cei care mergeau înainte și cei care-L urmau strigau:
„Osana!“
„Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“
10 „Binecuvântată este Împărăția care vine, Împărăția strămoșului nostru David!“
„Osana în locurile preaînalte!“.
Blestemarea smochinului neroditor
(Mt. 21:18-19)11 A intrat în Ierusalim, în Templu, S-a uitat de jur-împrejur la toate lucrurile și, pentru că era deja seara târziu, S-a dus la Betania împreună cu cei doisprezece.
12 În ziua următoare, după ce au ieșit din Betania, lui Isus I s-a făcut foame. 13 A văzut de departe un smochin care avea frunze și S-a dus să vadă dacă va găsi ceva în el. Dar, când a ajuns la el, n-a găsit nimic în el, în afară de frunze, pentru că nu era vremea smochinelor. 14 Atunci i-a zis: „În veci să nu mai mănânce nimeni rod din tine!“. Ucenicii Lui au auzit aceste cuvinte .
Isus alungă comercianții din Templu
(Mt. 21:12-22Lc. 19:45-47Ioan 2:13-16)15 Au ajuns în Ierusalim. Isus a intrat în Templu și a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 16 și nu lăsa pe nimeni să ducă vreun vas prin Templu. 17 El îi învăța și le zicea: „Oare nu este scris:
«Casa Mea va fi numită
o casă de rugăciune pentru toate popoarele»?
Dar voi ați făcut din ea o «peșteră de tâlhari»“ .
18 Conducătorii preoților și cărturarii au auzit lucrul acesta și căutau o modalitate să-L omoare, pentru că se temeau de El, deoarece întreaga mulțime era uimită de învățătura Lui.
19 Și ori de câte ori se făcea târziu, Isus și ucenicii Lui ieșeau din cetate.
Puterea credinței
(Mt. 21:20-22Mt. 6:14)20 Dimineața, când au trecut pe lângă smochin, au văzut că era uscat din rădăcini.
21 Petru și-a amintit ce se întâmplase și i-a zis:
‒ Rabbi, iată că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!
22 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Aveți credință în Dumnezeu! 23 Adevărat vă spun că, dacă cineva ar zice acestui munte: „Ridică-te și aruncă-te în mare!“ și nu s-ar îndoi în inima lui, ci ar crede că se va întâmpla ceea ce spune, i se va da întocmai . 24 De aceea vă spun că toate lucrurile pe care le cereți atunci când vă rugați, să credeți că le-ați și primit, și ele vi se vor da. 25 Și când stați în picioare rugându-vă, să iertați dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru Care este în Ceruri să vă ierte vouă nelegiuirile. 26 Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru Care este în Ceruri nu vă va ierta nelegiuirile.
Autoritatea lui Isus
(Mt. 21:23-27Lc. 20:1-8)27 Au intrat apoi din nou în Ierusalim.
În timp ce se plimba prin Templu, au venit la El conducătorii preoților, cărturarii și bătrânii 28 și L-au întrebat:
‒ Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Și cine Ți-a dat această autoritate ca să le faci?
29 Isus le-a zis:
‒ Vă voi întreba un singur lucru. Răspundeți-Mi și vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri. 30 Botezul lui Ioan era din Cer sau de la oameni? Răspundeți-Mi!
31 Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă vom răspunde: «Din Cer!», va întreba: «Atunci de ce nu l-ați crezut?». 32 Sau să răspundem: «De la oameni!»?“ Ei se temeau de mulțime, fiindcă toți considerau că Ioan a fost într-adevăr un profet.
33 Așa că, răspunzându-I lui Isus, au zis:
‒ Nu știm!
Atunci Isus le-a zis:
‒ Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Jial andră and‐o Ierusalimo
1 Cana pașule pașa o Ierusalimo, ta vi sas pașa o Betfaghe vi e Betanie, othe caring sîn o baro plai le Măslinengo, o Isus tradeas donen anda Pescă ucenice, 2 vi phendeas‐lengă: „Te jian and‐o gav savo sîn angla tumende: sa acana cana jian andă leste, arachăna iechă măgărușăs phanglino, pă savo ci bășleas ji acana ci iech manuș; te putrăn‐les vi te anen‐les Mangă. 3 Te avela te pușel tumendar varăcon: ‘Sostar cărăn cadea buchi?’ palpale te phenen‐lengă: ‘Raies trăbul lestar’. Ta avela te tradel les sîgo palpale cothe.“ 4 Ăl ucenice găletar, arachle le măgărușăs phanglino avri pașa iech udar, othe cai banghiol o drom, vi putărde‐les. 5 Varăsave save așenas othe, phende lengă: „So cărăn? Sostar putrăn cadale măgărușăs?“ 6 Von palpale phenen sar deas‐len zurales porunca o Isus. Vi muchle‐len te jiantar. 7 Ande le măgărușăs c‐o Isus, ta vi șiude pengă rahami pă leste, o Isus bășleas pă leste. 8 But manușa thonas pengă rahami p‐o drom, aver thonas sane caștora, save șinde tele anda‐l male. 9 Codola save jianas anglal vi codola save avenas pala o Isus, denas mui: „Osana! Mișto sîn lașiardino codo savo avel and‐o Anav le Raiesco! 10 Mișto sîn lașiardini e Împărăția savi avel, e Împărăția amare dadeschi le Davidoschi! Osana and‐o ceri zurales ucio!“ 11 O Isus andră găleas and‐o Ierusalimo, ta Vo vi andră găleas and‐o Templo. Pala soste Vo dichleas‐pe sa bithanal pala sa ăl buchea, ta sostar vi pașolas te rachiol, teleardeas and‐e Betanie, le dășudonența.
O smochino savo sas armaie dino
12 And‐o duito ghes, pala soste avri inclisteas anda e Betanie, o Isus bochaileas. 13 Dichleas dural iech smochino, saves sas patrea ta avela te arachăl varăso andă leste. Pașuleas pașa o smochino, ta ci arachleas aver‐cola numa patrea, sostar ci sas ji acana e vremea le smochinenghi. 14 Atunci astardeas te del duma, vi phendeas le smochinoscă: „Ci andă cadala șăla bărșa te ci hal butăr chonic rodo anda tute!“ Ta ăl ucenice așunde cadala dume. 15 Arăsle and‐o Ierusalimo: ta o Isus andră găleas and‐o Templo. Astardeas te incalavel avri codolen save chinen vi bichinen and‐o Templo; muial deas ăl sinie codolengă save paruven ăl love, vi ăl scamina codolengă save bichinenas le porumbelonen. 16 Vi ci mechălas chanicas te phiravel varăsave vasure and‐o Templo. 17 Vi sîcavelas sar vi phenelas: „Voră ci sîn ramome: ‘Munro chăr avela te bușiol iech chăr le rughimasco savoră neamonengă?’ Ta tume cărden anda leste iech bîrlogo le ciorăngo.“ 18 Ăl mai bare rașa vi ăl sîcadine rai, cana așunde von cadala dume, rodenas te mudarăn‐Les; sostar daranas Lestar, sostar sa ăl but manușa sas sar pahome anda Lesco sîcaimo. 19 Ta vi sodevar astarghiolas te rachiol, o Isus jialastar avri anda o foro.
E zor le pachiamaschi
20 Detehara, cana nachle pașa o smochino ăl ucenice dichle les șuco anda e vurma. 21 O Petro andeas pescă aminte sa so sas cărdino, vi phendeas le Isusăscă: „Sîcade Raie, dich că o smochino, saves den armaie, șuchileas.“ 22 O Isus leas te del duma, vi phendeas‐lengă: „Te avel tumen pachiamo and‐o Del! 23 Ceaces phenav‐tumengă că, te avela te phenel varăcon cadale bare plaiescă: ‘Vazde‐tut, vi te șiudes‐tut and‐o baro pai’, ta te ci phenela andă pesco ilo voră avela te cărghiol, ta te pachiala că so phendeas cărghiola, avela‐les e buchi so mangleas. 24 Anda codea phenav tumengă că, fărsavi buchi mangăna, cana rughin tume, te pachian că vi hutilden‐la, avela vi te hutilen‐la. 25 Ta, cana așen pă pînrănde te rughin tume, te iertin fărso sîn tumen varăcasa, sostar vi tumaro Dad anda o ceri, te iertil tumare doșa. 26 Ta te ci iertina, ci tumaro Dad savo sîn and‐o ceri ci avela te iertil tumare doșa.“
E zor le Isusăschi
27 Pale găle and‐o Ierusalimo. Ta, cana o Isus phiravelas‐Pes and‐o Templo, avile‐Leste ăl mai bare rașa, vi ăl sîcadine rai sar vi ăl phure, 28 vi phende‐Lescă: „Save zorasa cărăs‐Tu sa cadala buchea? Ta vi con deas‐Tut cadea zor te cărăs‐le?“ 29 O Isus palpale phendeas‐lengă: „Avela te thov vi Me tumengă iech pușlimo; te phenen‐Mangă vi tume, pala codea vi Me phenav‐tumengă save zorasa cărav cadala buche. 30 O bolimo le Ioanosco avileas anda o ceri voi catar ăl manușa? Te phenen‐Mangă!“ 31 Ta von aver feales denas duma mașcar pende: „Te avela te phenas: ‘Anda o ceri’, avela te phenel: ‘Ta sostar ci pacheaen‐les?’ 32 Ta te avela te phenas: ‘Catar ăl manușa . . .’ daranas catar ăl but manușa, sostar savoră cadea phenenas că sîn iech ceacio prooroco o Ioano.“ 33 Atunci cadea phende le Isusăscă: „Ci jinas“. Vi o Isus phendeas‐lengă: „Ci Me ci phenav‐tumengă save zorasa cărav cadala buchea!“