Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:1-2, Mt. 11-14Lc. 23:1-5Ioan 18:28-38)1 Imediat ce s-a făcut dimineață, conducătorii preoților s-au întrunit cu bătrânii, cărturarii și întreg Sinedriul ca să se sfătuiască. Apoi, după ce L-au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat.
2 Pilat L-a întrebat:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus , răspunzându-i, a zis:
‒ Tu o spui!
3 Conducătorii preoților Îl acuzau de multe lucruri.
4 Pilat L-a întrebat din nou:
‒ Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te acuză ei!
5 Dar Isus n-a mai răspuns nimic, astfel că Pilat era uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mt. 27:15-26Lc. 23:13-25Ioan 18:39–19:16)6 Pilat le elibera la fiecare sărbătoare un deținut pe care-l cereau ei. 7 Era unul numit Barabba, închis împreună cu răsculații care comiseseră o crimă în timpul răscoalei. 8 Mulțimea a venit și a început să-i ceară lui Pilat să facă așa cum făcea de obicei.
9 Pilat le-a răspuns, zicând:
‒ Vreți să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor?
10 Căci știa că din invidie Îl dăduseră conducătorii preoților pe mâna lui.
11 Însă conducătorii preoților au incitat mulțimea să ceară să le elibereze mai bine pe Barabba.
12 Pilat, răspunzând iarăși, le-a zis:
‒ Și atunci ce doriți să fac cu Cel pe Care-L numiți Împăratul iudeilor?
13 Ei au strigat din nou:
‒ Răstignește-L!
14 Pilat i-a întrebat:
‒ Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
‒ Răstignește-L!
15 Și, astfel, Pilat, dorind să facă pe placul mulțimii, le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mt. 27:27-31Ioan 19:2-3)16 Soldații L-au dus în palat, adică în pretoriu, și au chemat toată cohorta. 17 L-au îmbrăcat cu o mantie vișinie, au împletit o coroană de spini și I-au așezat-o pe cap. 18 Și au început să-L salute, zicând : „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. 19 Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau și se puneau în genunchi, închinându-I-se. 20 După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantia vișinie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus afară să-L răstignească.
Răstignirea
(Mt. 27:32-44Lc. 23:26-43Ioan 19:16-27)21 Au obligat un trecător, un om care venea de la câmp, și anume pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus . 22 L-au adus la locul numit Golgota, care tradus înseamnă „Locul Craniului“. 23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat. 24 După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să știe ce să ia fiecare.
25 Era ceasul al treilea când L-au răstignit. 26 Deasupra Lui era o inscripție pe care era scrisă acuzația:
„Împăratul iudeilor“.27 Au răstignit împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui. 28 Astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: „A fost numărat alături de cei nelegiuiți“. 29 Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap și ziceau: „Ha! Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, 30 salvează-Te pe Tine Însuți și dă-Te jos de pe cruce!“.
31 Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii, Îl batjocoreau între ei, zicând: „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! 32 «Cristosul»! «Împăratul lui Israel»! Să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!“. Cei care erau răstigniți împreună cu El Îl insultau și ei.
Moartea lui Isus
(Mt. 27:45-56Lc. 23:44-49Ioan 19:28-30)33 Când a venit ceasul al șaselea, s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. 34 La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lema sabactani?“, care tradus înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“.
35 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Iată că-l strigă pe Ilie!“.
36 Cineva a alergat și a umplut un burete cu oțet de vin, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea, zicând: „Lăsați să vedem dacă vine Ilie să-L dea jos!“.
37 Dar Isus, strigând cu glas tare, Și-a dat suflarea.
38 Atunci draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos. 39 Când centurionul care stătea în fața lui Isus a văzut că Și-a dat suflarea astfel, a zis: „Într-adevăr, Omul Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“.
40 Acolo erau și niște femei care priveau de departe. Printre ele erau și Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel tânăr și a lui Iose, și Salome, 41 care Îl urmaseră pe Isus și-I slujiseră atunci când Se afla în Galileea. Și mai erau încă multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.
Înmormântarea lui Isus
(Mt. 27:57-61Lc. 23:50-56Ioan 19:38-42)42 Când s-a făcut deja seară, pentru că era Ziua Pregătirii, adică ziua de dinaintea Sabatului, 43 Iosif din Arimateea, un sfetnic distins din Sinedriu, care și el aștepta Împărăția lui Dumnezeu, a îndrăznit să se ducă la Pilat și să-i ceară trupul lui Isus. 44 Pilat a rămas uimit că murise deja și l-a chemat pe centurion ca să-l întrebe dacă murise de mult timp. 45 Aflând aceasta de la centurion, i-a dăruit lui Iosif trupul. 46 După ce a cumpărat o pânză de in, Iosif a dat jos trupul , L-a înfășurat în pânza de in, L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă și a rostogolit o piatră la intrarea mormântului. 47 Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, se uitau unde era pus.
O Isus angla o Pilato
1 Detehara, ăl mai bare rașa sîgo cărdes sfato le phurența, le sîcadine ranța vi sa o Soboro. Pala soste phangle le Isusăs, îngărde‐les vi dine‐Les andă‐l vast le Pilatoscă. 2 O Pilato pușleas Lestar: „San Tu o Împărato le Iudeiengo?“ „Codo sîm“, phendeas‐lescă o Isus. 3 Ăl mai bare rașa cărnas‐Les doșalo bute bucheandar. 4 O Pilato pușleas Lestar pale: „Ci phenes palpale chanci? Dich sode bucheandar doșarăn‐Tut von!“ 5 O Isus ci phendeas butăr palpale chanci, cadea buchi cărdeas le Pilatos te miril‐pe.
O hachiarimo le merimasco sîn zurardino
6 Andă savoră praznico le Patraghengo, o Pilato mechălas‐lengă iechăs anda o phanglimo te jial pescă chără, saves mangănas von. 7 And‐o phanglimo sas iech manuș savo bușiolas Baraba, phandado pescă ortacența, soste cărdeas iech mudarimo, savo cărdeas cana sas iech turburimo andă but manușa. 8 Ăl but manușa avile, vi astarde te mangăn catar o Pilato, te del‐len so sa den sa dăiech. 9 O Pilato palpale phenel‐lengă: „Camen te dav‐tumengă le Iudeiengă Împăratos?“ 10 Sostar hachiardeas c‐ăl mai bare rașa dine‐Les anda o jiungalimo andă lescă vast. 11 Ta ăl mai bare rașa phenenas le bute manușăngă te mangăn catar o Pilato, te del‐len te jial chără mai feder o Baraba. 12 O Pilato pale leas te del duma, vi phenel‐lengă: „Ta tume so camen te cărav codolesa, savescă phenen că bușiol o Împărato le Iudeiengo?“ 13 Von pale dine mui zurales: „Carfosar‐Les!“ 14 Ta savo jiungalimo cărdeas? phendeas‐lengă o Pilato. Ta von astarde te den mui vi mai zurales: „Carfosar‐Les!“ 15 O Pilato camleas te cărăl p‐o celimo le bute manușăngo, deas‐len că te jialtar chără o Baraba; ta le Isusăs, pala soste thodeas te marăn‐Les le raiența, Les deas te avel carfome. 16 Ăl cătane ande le Isusăs and‐e avlin, and‐o palato, vi chide sa le cătanen. 17 Hureade‐Les andă iech rahami loli, chude iech cununa canrănghi, sar vi thodena pă Lesco șăro. 18 Pala codea astarde te bariarăn‐Les, vi te phenen‐Lescă: „Telearimo, o Împărato le Iudeiengo!“ 19 Sar vi malavenas‐Les pa o șăro iecha trestieasa, șiungardenas‐Les, denas cianga angla Leste vi rughinas‐pe Lescă. 20 Pala soste marde pengă mui cadea Lestar, nanghiarde‐Les le lole rahamendar, hureade‐Les andă Pescă rahami, vi îngărde‐Les te carfon‐Les.
O carfomo
21 Zorasa thode te îngărăn o trușul le Isusăsco iechă manușăs savo nachăl othar, savo asbalas anda e mal, savo bușiolas o Simono and‐e Cirena, o dad le Alesandresco vi le Rufosco. 22 Ta vi ande le Isusăs p‐o than savo bușiol Golgota, savo, tălmăcime, cadea sîn: „O than le șăresco.“ 23 Dine‐Les te piel hamime mol le smirnasa, ta Vo ci leas te piel. 24 Pala soste carfosarde‐Les, dine Lescă rahami iech‐avrăscă, țîrde lila, savo so te lel. 25 Cana carfosarde‐Les, sas o trito ceaso. 26 Opral Lestar sas ramome Leschi doș: „O Împărato le Iudeiengo.“ 27 Sa Lesa carfosarde done mudarimascăren le iechăs p‐o ceacio vast le col‐averes p‐o col‐aver vast. 28 Cadea sas te cărghiol sar phenel o Divano: „Sas thodino sa andă codo than save sîn bi‐crisînacă.“
O prasaimo codolengo save nachăn othar
29 Codola save nachănas othar prasanas‐pe Lestar, cărnas anda o șăro, vi phenenas: „Ha! Tu, savo rimos o Templo, vi zidis‐les palpale andă trin ghesa, 30 te mîntuis‐Tut, vi te hules tele pa o trușul!“ 31 Sa cadea vi ăl mai bare rașa, le sîcadine ranța save prasanas‐pe Lestar mașcar pende vi phenenas: „Avres mîntuisardeas, ta Pes ci daștisardeas te mîntuil! 32 O Hristoso, o Împărato le Izraielesco, te hulel acana pa o trușul, te dichas vi te pachias!“ Codola save sas carfome Lesa, vi codola prasanas‐pe Lestar.
O merimo le Isusosco
33 And‐o șovto ceaso, cărghileas o tunearico pă sa o them, ji and‐o ceaso îniato. 34 Ta and‐o ceaso îniato, o Isus deas mui zurales: „Eloi, Eloi, lama sabactani“ savo, tălmăcime cadea sîn: „Munro Del, Munro Del, sostar muchlean‐Man?“ 35 Varăsave save bășănas othe, cana așunde‐Les, phenenas: „Eta, charăl le Ilies!“ 36 Ta o iech anda lende nașleas te pherel iech bureto șutesa, thodeas‐les andă iech trestia, vi deas‐Les te piel, phenel: „Te mucăn te dichas, avel o Ilie te lel‐Les tele pa o trușul!“ 37 Ta o Isus încaladeas iech mui zurales, vi deas Pesco duho. 38 O pohtan andral anda o Templo șinghileas andă dui dă opral ji telal. 39 O ofițero savo sîn baro pă iech șăl cătane, savo bășălas angla o Isus, cana dichleas că cadea deas Pesco duho, phendeas: „Ceacimasa, cado manuș sas o Șeavo le Devlesco!“ 40 Othe sas vi varăsave jiuvlea, save dichănas dural. Mașcar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e devorî le țîne Iacovoschi vi le Ioseschi, vi e Salome, 41 save, cana sas Vo and‐e Galeleia, jianas pala Leste vi slujinas‐Lescă; sar vi aver jiuvlea, save găle Lesa and‐o Ierusalimo.
Prahon le Isusăs
42 Cana astardeas te rachiol — sostar sas o ghes le Lașiarimasco, sar o ghes angla o Sabato, — 43 avileas o Iosifo and‐e Arimatea, savo sas o iech baro anda o Soboro, savo vi vo ajuchiarălas o Raimo le Devlesco. Vo tromaileas te jial c‐o Pilato te mangăl o stato le Isusăsco. 44 O Pilato mirilas‐pe că muleas cadea eto; chardeas codoles savo sîn baro pă iech șăl cătane, vi pușleas‐les, muleas bute sa anglal. 45 Pala soste dichleas le pachiamasa catar codo savo sîn baro pă iech șăl cătane că muleas, deas le Iosifos o stato. 46 Ta o Iosifo chindeas iech sano pohtan anda inoste, vi thodeas‐Les andă iech nevo than le mulesco hanado and‐o zuralo bar. Pala codea thodeas iech bar angla o udar. 47 E Maria Magdalina, vi e Maria, e devorî le Ioseschi, dichănas cai thode‐Les.