Isus vindecă un paralitic
(Mt. 9:1-8Lc. 5:17-26)1 Câteva zile mai târziu, Isus a venit din nou în Capernaum. Când s-a auzit că este în casă, 2 s-au adunat atât de mulți oameni, încât nu mai rămăsese loc nici măcar în fața ușii. Isus le vorbea din Cuvânt. 3 Atunci au venit niște oameni care aduceau la El un paralitic, purtat de patru dintre ei . 4 Fiindcă n-au putut să-l aducă la Isus din cauza mulțimii, ei au dat la o parte acoperișul casei unde se afla Isus , au făcut o spărtură și au coborât pe acolo patul pe care era așezat paraliticul. 5 Văzând Isus credința lor, i-a zis paraliticului: „Copile, păcatele îți sunt iertate!“.
6 Unii dintre cărturarii care ședeau acolo se gândeau în inimile lor: 7 „De ce vorbește Acesta astfel? Blasfemiază! Cine poate ierta păcatele, în afară de singurul Dumnezeu?“.
8 Însă Isus, cunoscând imediat în duhul Său că ei gândeau astfel în ei înșiși, le-a zis: „De ce gândiți astfel în inimile voastre? 9 Ce este mai ușor? A spune paraliticului: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te, ia-ți patul și umblă!»? 10 Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i-a zis El paraliticului – 11 ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă!“. 12 El s-a ridicat, și-a luat imediat patul și a ieșit afară înaintea tuturor, astfel că toți se minunau și Îl glorificau pe Dumnezeu, zicând: „N-am mai văzut niciodată așa ceva!“.
Chemarea lui Levi
(Mt. 9:9-13Lc. 5:27-32)13 Isus a ieșit din nou lângă mare. Toată mulțimea a venit la El, iar El îi învăța. 14 Plecând mai departe, Isus l-a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, șezând în locul unde se plăteau taxele. El i-a zis: „Urmează-Mă!“. Levi s-a ridicat și L-a urmat.
15 În timp ce Isus lua masa în casa lui Levi, mulți colectori de taxe și păcătoși mâncau împreună cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care Îl urmau.
16 Văzând că Isus mănâncă împreună cu păcătoșii și cu colectorii de taxe, cărturarii fariseilor le-au zis ucenicilor Lui:
‒ Mănâncă și bea împreună cu colectorii de taxe și cu păcătoșii?
17 Însă Isus i-a auzit și le-a zis:
‒ Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.
Despre post
(Mt. 9:14-17Lc. 5:33-39)18 Ucenicii lui Ioan și ai fariseilor obișnuiau să postească.
Ei s-au apropiat și I-au zis:
‒ De ce ucenicii lui Ioan și ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?
19 Isus le-a răspuns:
‒ Pot să postească nuntașii în timp ce mirele este cu ei? Atât timp cât îl au pe mire cu ei, nu pot să postească. 20 Însă vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci, în ziua aceea, vor posti.
21 Nimeni nu coase un petic de pânză nouă pe o haină veche. Altfel, peticul cel nou rupe din haina cea veche, și ruptura se face mai rea. 22 Și nimeni nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, vinul va crăpa burdufurile, iar vinul și burdufurile vor fi distruse. Ci vinul nou se toarnă în burdufuri noi.
Isus, Domnul Sabatului
(Mt. 12:1-8Lc. 6:1-5)23 Într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. În timp ce-și croiau drum printre ele, ucenicii Lui au început să smulgă spice.
24 Fariseii I-au zis lui Isus:
‒ Vezi? De ce fac ei ce nu este voie în ziua de Sabat?
25 El le-a zis:
‒ N-ați citit niciodată ce a făcut David atunci când a fost în nevoie și i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 26 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, pe vremea lui Abiatar, marele preot, și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoții, și cum a dat și celor ce erau cu el?
27 Apoi le-a zis:
‒ Ziua de Sabat a fost făcută pentru om, nu omul pentru ziua de Sabat! 28 Așa că Fiul Omului este Domn și al Sabatului.
Sastearăl le bi‐zoracăres
1 Pala varăsode ghesa, o Isus asbal pale and‐o Capernaum. Așundine‐les că sîn and‐o chăr, 2 ta vi chidineile sîgo cadea but jene că ci mai sas than angla o udar. Vo cărlas lengă prinjeandino o Divano. 3 Avile Leste varăsave manușa, save ande‐Leste iechăs nasvales bi‐zoraco, savo sas phirado ștară jenendar. 4 Sostar ci daștisarde te arăsăn ji Leste, anda‐l but manușa, putărde opral o chăr cai sas o Isus, ta, pala soste pharade‐les, tele dine othar o pato andă savo pașliolas o nasvalo bi‐zoraco. 5 Cana dichleas o Isus lengo pachiamo, phendeas codolescă savo sas bi‐zoraco: „Șeavea, chire bezeha ci incărghion!“ 6 Varăsave anda‐l rai ăl sîcadine, save sas othe, von thode andă pengă ile: 7 „Sar del duma cado manuș? Vo marel pesco mui! Savo avelas codo savo daștil te iertil ăl bezeha, numa o Del daștil cadea varăso?“ 8 Ta sa acana o Isus prinjeandeas, pa Pesco Duho, că von cadea thode andă pende, sar vi phenel‐lengă: „Anda soste thoden cadea varăso andă tumare ile? 9 So sîn bi mai‐pharimasco: te phenes le bi‐zoracăresco: ‘Chire bezeha sîn iertime’, vor te phenes: ‘Uști opră, le opră chiro pato, te vi phires?’ 10 Ta, te jianen că le manușăscă Șeaves sîn‐Les zor pe phuv, daștil te iertil ăl bezeha, 11 Tucă phenav“, phendeas Vo codolescă savo sîn bi‐zoraco, — „uști opră, vazde opră chiro pato, vi jiatar chără.“ 12 Ta sîgo, o bi‐zoraco opră uștileas, opră les pesco pato, avri găleas angla savorănde; cadea că savoră așile sar cana ci dichle butăr cadea varăso, von vi slăvinas le Devles, vi cadea phenenas: „Ci iech data ci dichlem cadea varăso!“
O charimo le Levesco
13 O Isus pale găleas le bare paieste. Sa ăl but manușa jianas pale Leste; ta Vo savorăn sîcavelas. 14 Cana nachleas othar, dichleas le Leves, savo sîn o șeavo le Alfeosco, bășălas le vamate. Ta vi phenel‐lescă: „Te aves pala Mande!“ Levi opră uștileas, sar vi găleas pala Leste.
O Isus bășăl le siniate le vameșănța vi le bezehalența
15 Ta cana bășălas o Isus le siniate and‐o chăr le Levesco, but vameșa vi bezehale bășle vi von le siniate Lesa vi Lescă ucenicența; sostar sas but jene save jianas pala Leste. 16 Ăl sîcadine rai vi ăl Fariseie, cana dichle‐Les că hal le vameșănța vi le bezehalența, phende Lescă ucenicengă: „Sostar hal Vo le vameșănța vi le bezehalența?“ 17 O Isus, cana așundeas cadea buchi, phendeas‐lengă: „Na le sastevesten trăbul o doftoro, ta le nasvalen. Me avilem te charav te asban le Devleste na le ceacimascăren, ta le bezehalen.“
Pa o posto
18 Ăl ucenice le Ioanoscă vi ăl Fariseie postinas butivar. Von avile vi phende le Isusăscă: „Anda soste ăl ucenice le Ioanoscă vi le Fariseiengă postin, ta Chire ci postin?“ 19 O Isus palpale phenel‐lengă: „Voră daștin le abeavescă manușa te postin ji cana o tărno sîn lența, ci daștin te postin. 20 Avela te aven ghesa, cana avela te avel lendar lino o tărno, ta andă codola ghesa von avela te postin. 21 Chonic ci suvel iech cotor nevo andă iech pohtan phuricano rahamesco; aver feles o nevo pohtan șinel varăsode anda o pohtan phuricano, cadea că cărghiol iech mai jiungalo șinimo. 22 Cadea că chonic ci thol nevi mol andă‐l morche phuricane; aver feles e nevi mol pharavel ăl phuricane morche, e nevi mol avela te șiorghiol, ta ăl morche avela te rimon‐pe; ta e nevi mol thol‐pe andă‐l neve morche.“
Ăl șără le ghivescă vi o Sabato
23 Ta andă iech ghes Sabatosco sas cadea, o Isus nachălas pa ăl thana le ghivescă. Lescă ucenice, cana jianas, astarde te șinen tele ăl șără le ghivescă. 24 Ăl Fariseie phende‐Lescă: „Dichăs so cărăn and‐o ghes le Sabatosco cadea varăso ci daștil te cărghiol‐pe?“ 25 O Isus palpale phenel‐lengă; Voră ci ghinden so cărdeas o David cana ci sas‐Les, cana vo bochaileas, vi codola save sas Lesa? 26 Sar andră găleas and‐o chăr le Devlesco, andă‐l ghesa le bare rașască o Abiatar, vi haleas ăl manră save sas thodine angla o Rai, save ci sas te hal‐le avri and‐ăl rașa? Vi te ci del anda lende vi codolen save sas lesa? 27 Pala codea phenel‐lengă: „O Sabato sas cărdino le manușăscă, ta na o manuș le Sabatoscă; 28 cadea că o Șeavo le manușăsco sîn o Rai vi le Sabatosco.“