Isus vindecă, în ziua Sabatului, un om cu mâna uscată
(Mt. 12:9-14Lc. 6:6-11)1 Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea o mână uscată. 2 Ei Îl urmăreau pe Isus , ca să vadă dacă-l va vindeca în ziua de Sabat și să-L poată astfel acuza. 3 Isus i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai în mijloc!“.
4 Apoi le-a zis: „Este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să omori?“. Ei însă tăceau. 5 Și rotindu-Și privirea peste ei cu mânie, mâhnit fiind de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!“. El a întins-o și mâna lui a fost făcută sănătoasă. 6 Dar fariseii, ieșind, s-au sfătuit imediat cu irodienii împotriva Lui, gândindu-se cum să-L omoare.
Mulțimile Îl urmează pe Isus
(Mt. 4:23-25Mt. 12:15-16Lc. 6:17-19)7 Isus S-a retras împreună cu ucenicii Săi înspre mare. Și o mare mulțime de oameni din Galileea L-au urmat. De asemenea, o mare mulțime de oameni din Iudeea, 8 din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan și din jurul Tyrului și al Sidonului, când au auzit despre tot ce făcea, au venit la El. 9 Isus le-a zis ucenicilor Lui să-I țină pregătită o barcă mică, din cauza mulțimii, ca să nu-L îmbulzească. 10 Căci îi vindecase pe mulți și de aceea toți cei ce aveau boli se înghesuiau în jurul Lui ca să-L atingă. 11 Când Îl vedeau, duhurile necurate cădeau înaintea Lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!“. 12 El însă le atenționa ferm să nu-L facă cunoscut.
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Mt. 10:1-4Lc. 6:12-16F.A. 1:13)13 Isus S-a urcat pe munte și a chemat pe cine a dorit, iar ei au venit la El. 14 A ales doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca să fie cu El, să-i trimită să predice 15 și să aibă autoritate să alunge demoni.
16 Cei doisprezece pe care i-a ales au fost :
Simon, căruia i-a pus numele Petru;17 Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele „Boanerges“, care înseamnă „Fiii tunetului“;18 Andrei;Filip;Bartolomeu;Matei;Toma;Iacov, fiul lui Alfeu;Tadeu;Simon Zelotul;19 și Iuda Iscarioteanul, cel care L-a trădat pe Isus .
Isus și Beelzebul
(Mt. 12:22-29Lc. 11:14-23Lc. 12:10)20 A venit apoi în casă, dar mulțimea s-a adunat din nou, așa că ei nu puteau nici măcar să mănânce. 21 Când au auzit ai Lui ce se întâmplă , au ieșit să pună mâna pe El, căci ziceau că Și-a ieșit din minți. 22 Cărturarii care coborâseră de la Ierusalim ziceau că îl are pe Beelzebul și că alungă demonii cu ajutorul conducătorului demonilor.
23 Isus i-a chemat la El și le-a vorbit în pilde: „Cum poate Satan să-l alunge pe Satan? 24 Dacă o împărăție este dezbinată împotriva ei înseși, împărăția aceea nu poate dăinui. 25 Iar dacă o familie este dezbinată împotriva ei înseși, familia aceea nu va putea dăinui. 26 Dacă Satan se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, atunci nu poate dăinui, ci i-a venit sfârșitul. 27 Dar nimeni nu poate să intre în casa celui puternic, ca să-i jefuiască bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic. Abia atunci îi va jefui casa. 28 Adevărat vă spun că fiilor oamenilor le vor fi iertate toate păcatele și toate blasfemiile pe care le vor rosti, 29 dar cel ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu va avea parte de iertare în veci, ci este vinovat de un păcat veșnic“.
30 Spunea astfel pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat!“.
Mama și frații lui Isus
(Mt. 12:46-50Lc. 8:19-21)31 Atunci mama și frații Lui au venit și, stând afară, au trimis să-L cheme.
32 Mulțimea care ședea în jurul Lui I-a zis:
‒ Iată că mama Ta, frații Tăi și surorile Tale sunt afară și Te caută.
33 Isus , răspunzându-le, a zis:
‒ Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
34 Și, rotindu-Și privirea peste cei ce ședeau în jurul Lui, a zis:
‒ Iată mama Mea și frații Mei! 35 Căci cel ce face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră și mamă.
O manuș le șucă vastesa
1 O Isus pale andră găleas and‐e sinagoga. Othe sas iech manuș savesco vast sas șuco. 2 Von rodenas pala o Isus te dichăn, avela te sastearăl‐les and‐o ghes le Sabatosco, te daștin te doșarăn‐Les. 3 Ta o Isus phendeas le manușăscă, saves sas o vast șuco: „Uști opră, vi te bășăs pă cado than mașcaral!“ 4 Pala codea phenel‐lengă: „Daștilpe and‐o ghes le Sabatosco te cărăs mișto sar vi jiungalimo? Te ci hasarăs varăcasco traio voi te hasarăs‐les?“ Ta von ci phenenas chanci. 5 Atunci, risardeas Pesco dichlimo holinasa pă lende, vi pharimasa anda lengo ilo savo sas sar o bar, phenel le manușăsche: „Vazde chiro vast!“ Vo vazdeas‐les, ta lesco vast cărghileas sastevesto. 6 Ăl Fariseie găletar avri, ta sa acana hachiarghile le Irodionența sar te hasarăn‐Les.
O Isus sastearăl le nasvalen
7 O Isus găleas Pescă ucenicența le bare paieste. Pala Leste găleas zurales but manușa anda e Galilea; vi zurales but jene anda e Iudeia, 8 anda o Ierusalimo, anda e Idumea, părdal o Iordano, sar vi pașal o Tiro sar vi o Sidono, cana așunde sa so cărăl, avile‐Leste. 9 O Isus poruncil Pescă ucenicengă te incărăn Lescă iech parahodo, te ci avel chichidino catar ăl but manușa. 10 Sostar Vo sastearălas bute jenen anda codea sa codolă saven sas nasvalimata, șionas‐pe zorasa caring Leste te arăsăn‐Lestar. 11 Ăl duhuri save ci sas ujome, cana dichănas‐Les, perenas tele le phuveate angla Leste, zurales denas mui: „Tu san le Devlesco Șeavo.“ 12 Ta Vo zorasa delas len porunca te ci cărăn‐Les prinjeandino.
Alon deșudone apostolen
13 Mai pala codea, o Isus opră găleas p‐o baro plai; chardeas‐Peste cas camleas, von avile‐Leste. 14 Thodeas mașcar lende dășudonen, te aven‐Lesa, te vi tradel‐len te cărăn prinjeandino o Divano. 15 Ta vi deas‐len zor te sastearăn ăl nasvalimata, te len avri le bengăn. 16 Cadala sîn ăl dășudui, saven thodeas: o Simono, savesco anav thodeas Petro; 17 O Iacovo, o șeavo le Zebedeiesco, sar vi o Ioano, o phraloro le Iacovosco, savengo anav thodeas Boanerghes, savo cadea sîn: „Ăl șeave le durduimască;“ 18 O Andrei; o Filipo; o Bartolomeu; o Matei; o Thoma; o Iacovo o șeavo le Alfeosco; o Tadeo; o Simono Canaanito, 19 vi o Iuda Iscarioteano, savo vi bichindeas‐Les.
O bezeh pa o Duho Sfinto
20 Avile and‐o chăr, pale chidineaile ăl but manușa, cadea că ci daștinas ci te han. 21 Ăl pașal phrala le Isusăscă, cana așunde sa so cărghiol, avile te thon o vast pă Leste. Sostar phenenas: „Avri inclisteas anda Peschi gogi.“ 22 Vi ăl sîcadine rai, save avile anda o Ierusalimo, phenenas: „Thodeas‐pe pă Leste te rail‐pe o Beelzebul; lel avri le bengăn le bengăngă rasa savo vazdel‐Lescă.“ 23 O Isus chardeas‐len Peste vi phendeas‐lengă, andă pildate: „Sar daștil o Satano te lel avri le Satanos? 24 Te sîn iech împărăție savi rimol‐pe pă peste, codea împărăție ci daștil te jiuvel. 25 Vi te sîn iech chăr pharado pă peste, codo chăr ci daștil te jiuvel. 26 Sa cadea, te avela o Satano te vazdel‐pe pă peste, sîn rimome ci daștil te jiuvel, savoră cola cărghileas lesa. 27 Chonic ci daștil te jial andră and‐o chăr iechă zurale manușăsco te ciorăl lesco chăr, bi mai anglal te phandel codole zurale manușăs; numa cadea daștil te ciorăl lesco chăr. 28 Ceaces phenav‐tumengă că sa ăl bezeha vi sa ăl prasaimata, save phende ăl manușa, ci avela lengă iertime; 29 ta fărcon avela te prasal‐pe le Duhone Sfintonesa, ci avela te hutilel iertimo ci iech data: ta sîn doșalo iechă bezechastar savo ci iertil‐pe ci iech data.“ 30 Cadea, sostar von phenenas: „Sîn les iech Duho savo ci sîn ujo.“
E devorî vi ăl phraloră le Isusăscă.
31 Atunci avileas Leschi devorî vi Lescă phraloră, von, bășănas avri, trade te charăn‐Les. 32 Ăl but jene bășănas pașa Leste vi phenen Lescă: „Eta că Chiri devorî vi Chire phraloră sîn avri sar vi roden‐Tut.“ 33 Vo palpale phenel: „Con sîn Mînri devorî, vi Mînră phraloră?“ 34 Pala codea, șiudeas Pesco dichlimo pă codola save sas pașa Leste: „Eta,“ phenel Vo, „Mînri devorî vi Mînră phraloră! 35 Sostar fărsavo cărăl sar camel o Del, codo sîn phral, phen vi devorî.“