Isus vindecă un om demonizat
(Mt. 8:28-34Lc. 8:26-37)1 Au ajuns de cealaltă parte a mării, în teritoriul gherasenilor. 2 Când a coborât Isus din barcă, L-a întâmpinat imediat un om care ieșea din morminte și avea în el un duh necurat. 3 El își avea locuința în morminte și nimeni nu mai putea să-l țină legat, nici chiar cu un lanț. 4 Fusese de multe ori legat cu lanțuri și cu cătușe, dar rupsese lanțurile și sfărâmase cătușele și nimeni nu-l putea stăpâni. 5 Toată noaptea și toată ziua era prin morminte sau prin munți, urlând și tăindu-se cu pietre.
6 Când L-a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat 7 și a strigat cu glas tare, zicând:
‒ Ce am eu de-a face cu Tine, Isuse, Fiu al Dumnezeului celui Preaînalt? Te pun să juri pe Dumnezeu, să nu mă chinui!
8 Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși din acest om!“.
9 Isus l-a întrebat:
‒ Care-ți este numele?
El I-a zis:
‒ Numele meu este „Legiune“, pentru că suntem mulți.
10 Și Îl ruga mult pe Isus să nu-l trimită afară din regiunea aceea .
11 Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care pășteau.
12 Duhurile necurate L-au rugat, zicând:
‒ Trimite-ne în porcii aceia , ca să intrăm în ei!
13 Și El le-a dat voie. Duhurile necurate au ieșit din om și au intrat în porci. Atunci turma, în jur de două mii de porci , s-a repezit pe râpă în jos, în mare; și s-au înecat în mare.
14 Păzitorii lor au fugit și i-au anunțat pe oameni în cetate și în cătune. Și aceștia au venit să vadă ce s-a întâmplat. 15 Când au ajuns la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese demonizat (care avusese în el „Legiunea“), stând jos, îmbrăcat și întreg la minte, s-au înspăimântat. 16 Cei ce văzuseră ce s-a întâmplat, cu cel ce fusese demonizat și cu porcii, le-au istorisit totul . 17 Atunci ei au început să-L roage pe Isus să plece din teritoriul lor.
18 În timp ce Isus Se urca în barcă, cel ce fusese demonizat Îl ruga să-l lase să rămână cu El, 19 dar Isus nu l-a lăsat, ci i-a zis: „Du-te acasă, la ai tăi, și istorisește-le cât de mult a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine!“. 20 El a plecat și a început să proclame prin Decapolis cât de mult făcuse Isus pentru el. Și toți erau uimiți.
Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe
(Mt. 9:18-26Lc. 8:40-56)21 După ce Isus a trecut iarăși cu barca de cealaltă parte, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni . Și El stătea lângă mare. 22 A venit la El unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair. Când L-a văzut, a căzut la picioarele Lui 23 și L-a rugat insistent, zicând: „Fetița mea este pe moarte. Vino și pune-Ți mâinile peste ea ca să fie vindecată și să trăiască!“. 24 Isus a plecat împreună cu el.
O mare mulțime de oameni Îl urma și se îmbulzea în jurul Lui. 25 Era acolo o femeie care, de doisprezece ani, avea o hemoragie. 26 Ea suferise multe din partea multor doctori și cheltuise tot ce avusese fără vreun folos, ba dimpotrivă, se îmbolnăvise mai rău. 27 Auzind despre Isus, a venit în mulțime pe la spate și s-a atins de haina Lui. 28 Căci își zicea: „Dacă aș atinge măcar hainele Lui, voi fi vindecată!“. 29 Imediat izvorul sângelui ei a secat și ea a simțit în trup că fusese vindecată de boala ei .
30 Isus Și-a dat seama imediat că din El ieșise o putere și, întorcându-Se spre mulțime, a întrebat:
‒ Cine s-a atins de hainele Mele?
31 Ucenicii I-au zis:
‒ Vezi că mulțimea se înghesuie în jurul Tău, iar Tu întrebi: „Cine M-a atins?“.
32 El însă Se uita de jur-împrejur ca s-o vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. 33 Atunci femeia, știind ce i se întâmplase, a venit înfricoșată și tremurând și a căzut înaintea Lui, spunându-I tot adevărul. 34 Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a vindecat! Du-te în pace și fii vindecată de boala ta!“.
35 În timp ce El încă vorbea, au venit câțiva din casa conducătorului sinagogii și au zis:
‒ Fata ta a murit. De ce-L mai deranjezi pe Învățător?
36 Dar Isus, ignorând cuvintele lor , i-a zis conducătorului sinagogii:
‒ Nu te teme! Crede doar!
37 N-a dat voie nimănui să-L însoțească, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. 38 Când au ajuns ei la casa conducătorului sinagogii, Isus a văzut acolo tulburare și pe cei ce plângeau și boceau mult. 39 El a intrat și le-a zis: „De ce sunteți tulburați și plângeți? Copilul n-a murit, ci doarme!“. 40 Ei însă râdeau de El.
Isus i-a scos pe toți afară, i-a luat pe tatăl copilului, pe mama acestuia și pe cei ce erau cu El și a intrat acolo unde era copilul. 41 A apucat copilul de mână și i-a zis: „Talita kum!“, care tradus înseamnă: „Fetițo, ție îți zic, scoală-te!“. 42 Fetița s-a ridicat imediat și a început să umble. Ea era în vârstă de doisprezece ani. Ei au înmărmurit de uimire. 43 Isus le-a poruncit de mai multe ori să nu știe nimeni despre aceasta și a spus să i se dea fetiței să mănânce.
Sastearăl iechă bengales
1 Arăsleas p‐o col‐aver than le bare paiesco, andă‐l thana le Gadarengo. 2 Cana avri inclisteas o Isus anda o parahodo, așel angla Leste iech manuș savo avel and‐o murmunți, pă savo railas‐pe iech duho savo ci sîn ujome. 3 Cadale manușăsco bășimasco than sas and‐o murmunți, ta chonic ci daștilas te încărăn les phanglo, ci le sastrune lanțosa. 4 Sostar butivar sas phanglino le pînrănța andă‐l betelii vi lescă vast sas phangline sastrănța, ta phagălas codola sastra vi șinelas codola betelii, chonic ci daștilas te torghiarălas‐les. 5 Sa dăiech, cadea ghesă sar vi racheaco bășălas and‐o murmunți vi p‐o baro plai, ciungardelas sar vi șinelas‐pes le barănța. 6 Cana dichleas‐le Isusăs dural, nașleas, rughisaileas‐Lescă, 7 vi deas mui zurales: „So sîn man te cărav Tusa, Isuse, o Șeavo le Devlesco codole Zurales Baro Ucio? Ţolahas Tut and‐o Anav le Devlesco, că ci thos‐man tela ăl phare ducha!“ 8 Sostar cadea phenelas‐lescă o Isus: „Duhona bi‐ujo, te incles avri anda codo manuș!“ 9 „Savo sîn chiro anav?“ pușleas‐les o Isus. „Munro anav sîn Legiune“, palpale phendeas vo, „sostar sam but jene.“ 10 Rughileas‐les butivar te ci tradel‐les avri pa codola thana. 11 Othe, pașa o plai, sas but bale, save othe hanas. 12 Ta, le benga rughisarde‐Les, vi phende: „Te trades‐amen andă codola bale, te jias andă lende.“ 13 O Isus muchleas‐len te jian. Ta ăl bi‐ujime duhuri avri incliste ta vi andră găle andă‐l bale, ta ăl bale andră nașle and‐o baro pai: sas pașal dui mii, vi andră tasule and‐o baro pai. 14 Codola manușa save dichănas le balișendar nașletar, te phenen and‐o foro vi andă‐l pașă gava. Ăl manușa avile te dichăn so cărghileas othe. 15 Avile c‐o Isus, ta eta codo savo sas bengalo saves sas e legiune catar ăl benga, tele sas bășado vi sas vuriado vo sas întrego andă peschi goghi; von daraile. 16 Codola save dichle sa so cărghileas, phende‐lengă sa so cărghileas le bengalesa sar vi le balența. 17 Atunci von astarde te rughin le Isusăs te jialtar pa lengă thana. 18 Cana Vo inclelas opră and‐o parahodo, o manuș savo sas bengalo rughilas‐Les, te muchăl‐les te bășăl‐Lesa. 19 O Isus ci muchleas‐les, ta phendeas‐lescă: „Jiatar chără chirende, vi te phenes‐lengă sa so cărdes‐tucă o Rai, vi sar sas‐Les mila tutar.“ 20 Vo găleatar, astardeas te cărăl prinjeandino and‐e Decapole sa so cărdeas‐lescă o Isus. Ta savoră bari dichle cadea varăso ci dichle butăr.
Ușteavel anda o merimo le Iairosca raclea vi sastearăl iecha jiuvlea savi sîn nasvali dășudone bărșăndar
21 Pala soste o Isus pale nachleas pe col‐aver parte, le parahodosa, chidineaile but manușa pașa Leste. Vo bășălas pașa o baro pai. 22 Atunci avel iech baro manuș savo bușiol Iair, sar dichleas‐Les, o baro manuș șiudeas‐pe angla Lescă pînră, 23 cadea că vi cărăl‐Lescă iech zuralo rughimos: „Mînri șevoră țîrdel te merel; rughiv‐Tut, te aves te thos Chire vast pă late, te cărghiol sastevesti sar vi te trail.“ 24 O Isus găleas lesa. Ta pala Leste jialas but manușa save bulzonas‐Les. 25 Ta sas iech jiuvli, savi dășudone bărșăndar sas‐la iech thadimo ratesco. 26 Voi sas thodini tela but ducha catar ăl doftori, ta ci hacheardeas chanci sastearimo; ta mai but sas lacă jiungalimo. 27 Așundeas că den duma pa o Isus, avileas palal mașcar ăl but jene, vi arăsleas Lescă rahamende. 28 Sostar voi cadea phenelas andă peste: „Te avelas te daștiv te arăsav Lescă rahamende, avela te sastivav.“ 29 Sa acana, torghileas laco thadimo le ratesco. Vi hachiardeas andă pesco stato că sastileas le nasvalimastar. 30 O Isus sa acana hachiardeas că iech zor avri găleas anda Leste; vo, vi phenel: „Con arăsleas Mînră rahamende?“ 31 Lescă ucenice phene‐Lescă: Dichăs că ăl but jene bulzon‐pe pașa Tute, ta vi mai phenes: „Con arăsleas‐Mande?“ 32 Vo dichălas sa bithanal pașa Peste te dichăl codola savi cărdeas cadea buchi. 33 E jiuvli, daradi vi izdralas, sostar jianelas so cărghileas andă late, avileas vi șiudeas‐pe angla Lescă pînră, vi phendea‐Lescă sa o ceacimo. 34 Ta o Isus phenel‐lacă: „Șeavore, chiro pachiamo mîntuisardeas‐tut; jiatar le paceasa, te aves sasteardini chire nasvalimastar.“ 35 Cana Vo încă delas duma, eta că aven varăsave manușa catar o baro manuș anda e sinagoga, save phenen: „Chiri șevoră muleas; soste mai civarăs le Sîcade Raies?“ 36 Ta o Isus, bi‐codolaco te dichăl codole dumengă, phenel le bare manușăscă anda e sinagoga: „Te ci daraivos, numa te pachias!“ 37 Ta ci muchles chanicas te jial Lesa, avri anda o Petro, o Iacovo vi o Ioano, o phraloro le Iacovosco. 38 Arăsleas cai le bare manușăscă chăreste. Othe dichleas o Isus but zarva, vi varăsaven save roven sar vi phagănas‐pe but. 39 Andră găleas, vi phendeas‐lengă: „Sostar cărăn cădăsavi zarva, vi sostar roven? E șevoră ci muleas, ta sovel.“ 40 Von prasanas‐pe Lestar. Cadea că pala soste avri incaladeas savorăn, les Pesa le șevorăcă dades, laca devora, sar vi codolen save avile Lesa, vi andră găleas othe cai sas e șevoră. 41 Hutildeas‐la vastestar, vi phendeas‐lacă: „Talita cumi“, savi cadea sîn: „Șevore, uști, phenav‐tucă!“ 42 Ta sa acana e șevoră uștileas, vi astardeas te phirel; sostar sas dășudone bărșănghi. Von așile morțome. 43 O Isus deas‐len zurales porunca te ci jianel chonic cadea buchi; acana vi phenel te den te hal le șevoră.