Profeție împotriva Egiptului și a lui Cuș
1 În anul în care Tartan, trimis de împăratul Sargon al Asiriei, a venit la Așdod, l-a asediat și l-a cucerit, 2 Domnul i-a vorbit lui Isaia, fiul lui Amoț, zicând: „Du-te, dă-ți jos pânza de sac de pe coapse și scoate-ți sandalele din picioare!“. El a făcut întocmai, umblând gol și desculț.
3 Domnul a zis: „Așa cum slujitorul Meu Isaia a umblat gol și desculț timp de trei ani, ca un semn și ca o prevestire împotriva Egiptului și a lui Cuș, 4 tot așa împăratul Asiriei îi va duce departe pe captivii Egiptului și pe exilații lui Cuș, pe tineri și pe bătrâni, goi și desculți, cu dosul descoperit, spre rușinea Egiptului. 5 Atunci se vor înspăimânta și se vor rușina la vederea lui Cuș, speranța lor, și a Egiptului, măreția lor. 6 În ziua aceea, locuitorii de pe țărmul acesta vor zice: «Iată ce li s-a întâmplat celor în care ne-am pus speranța și la care am fugit după ajutor și după eliberare de împăratul Asiriei! Oare cine ne va mai salva acum?»“.