Pilda semănătorului
(Mc. 4:1-9Lc. 8:4-8)1 În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și S-a așezat lângă mare. 2 În jurul Lui s-au adunat mari mulțimi de oameni , astfel că El S-a urcat într-o barcă și S-a așezat acolo ; întreaga mulțime stătea pe țărm. 3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde, zicând: „Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4 În timp ce semăna el, unele semințe au căzut lângă drum, unde au venit păsările și le-au mâncat. 5 Altele au căzut pe locuri stâncoase, unde nu aveau mult pământ. Au încolțit repede, din cauză că nu aveau pământ adânc, 6 dar, când a răsărit soarele, au fost arse și, fiindcă nu aveau rădăcină, s-au uscat. 7 Altele au căzut între spini, iar spinii au crescut și le-au sufocat. 8 Dar altele au căzut pe un pământ bun și au dat rod: una o sută, una șaizeci, una treizeci. 9 Cine are urechi să audă!“.
Isus explică pilda semănătorului
(Mc. 4:10-20Lc. 8:9-15Lc. 10:23-24)10 Ucenicii s-au apropiat și I-au zis:
‒ De ce le vorbești în pilde?
11 Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției Cerurilor, dar lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei,
„deși văd, nu văd,
și, deși aud, nu aud, nici nu înțeleg“.
14 Și pentru ei se împlinește profeția lui Isaia, care zice:
„Veți auzi cu urechile, dar nicidecum nu veți înțelege,
și veți privi cu ochii, dar nicidecum nu veți pricepe.
15 Căci inima acestui popor s-a împietrit.
Urechile lor aud greu,
iar ochii li s-au închis,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să audă cu urechile,
să înțeleagă cu inima,
să se întoarcă și să-i vindec!“ .
16 Dar ferice de ochii voștri pentru că văd, și de urechile voastre pentru că aud! 17 Adevărat vă spun că mulți profeți și oameni drepți au tânjit să vadă ceea ce vedeți voi, dar n-au văzut, și au tânjit să audă ceea ce auziți voi, dar n-au auzit!
18 Ascultați deci semnificația pildei semănătorului: 19 când cineva aude Cuvântul Împărăției și nu-l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel semănat lângă drum. 20 Cel semănat pe locuri stâncoase este acela care aude Cuvântul și-l primește imediat cu bucurie, 21 dar nu are rădăcină în el însuși, ci este temporar. Și când are loc un necaz sau o persecuție din cauza Cuvântului, el cade imediat. 22 Cel semănat între spini este acela care aude Cuvântul, dar îngrijorarea veacului și înșelăciunea bogățiilor sufocă Cuvântul, iar el devine neroditor. 23 Cel semănat în pământ bun este acela care aude Cuvântul și îl înțelege, care aduce într-adevăr rod și face o sută, sau șaizeci, sau treizeci.
Pilda neghinei
24 Isus le-a pus înainte o altă pildă, zicând: „Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în terenul său. 25 Dar, în timp ce oamenii dormeau, a venit dușmanul lui, a semănat neghină în mijlocul grâului și apoi a plecat. 26 Când planta a răsărit și a făcut rod, atunci a apărut și neghina.
27 Sclavii stăpânului casei au venit și i-au zis: «Stăpâne, oare n-ai semănat tu sămânță bună în terenul tău? De unde are atunci neghină?».
28 El le-a răspuns: «Un dușman a făcut lucrul acesta». Sclavii l-au întrebat: «Vrei, deci, să mergem s-o strângem?».
29 Dar el a spus: «Nu, ca nu cumva, strângând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. 30 Lăsați-le pe amândouă să crească împreună până la seceriș, iar la vremea secerișului le voi spune secerătorilor: ‘Strângeți mai întâi neghina și legați-o în snopi pentru a fi arsă, iar grâul adunați-l în hambarul meu!’»“.
Pilda bobului de muștar
(Mc. 4:30-32Lc. 13:18-19)31 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția Cerurilor este ca un bob de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în terenul său: 32 el este, într-adevăr, mai mic decât toate semințele, dar, după ce a crescut, este mai mare decât legumele și devine un pom, astfel că păsările cerului vin și își fac cuibul între ramurile lui“.
Pilda drojdiei
(Lc. 13:20-21)33 El le-a spus o altă pildă: „Împărăția Cerurilor este ca drojdia pe care a luat-o o femeie și a pus-o în trei măsuri de făină, până a dospit tot aluatul “.
34 Isus le-a spus mulțimilor toate aceste lucruri în pilde. Nu le vorbea nimic fără să folosească pilda, 35 ca să se împlinească astfel ce a fost spus prin profetul care zice:
„Îmi voi deschide gura să spun pilde;
voi rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii“ .
Isus explică pilda neghinei
36 Atunci Isus , lăsând mulțimile, a intrat în casă.
Ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicând:
‒ Explică-ne pilda cu neghina din teren!
37 Isus , răspunzând, a zis:
‒ Cel Ce seamănă sămânța bună este Fiul Omului. 38 Terenul este lumea. Sămânța bună sunt fiii Împărăției, iar neghina sunt fiii celui rău. 39 Dușmanul care a semănat-o este diavolul. Secerișul este sfârșitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii.
40 Deci, așa cum este strânsă neghina și este arsă în foc, tot așa va fi și la sfârșitul veacului: 41 Fiul Omului Își va trimite îngerii, care vor strânge din Împărăția Lui toate cauzele de păcătuire și pe cei ce comit fărădelegi 42 și-i vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților! 43 Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi, să audă!
Pilda comorii ascunse și a perlei
44 Împărăția Cerurilor este ca o comoară ascunsă într-un teren, pe care un om o găsește și o ascunde. Apoi, de bucurie, se duce și vinde tot ce are și cumpără terenul acela.
45 De asemenea, Împărăția Cerurilor este ca un negustor care caută perle frumoase. 46 Când găsește o perlă foarte prețioasă, se duce și vinde tot ce are, apoi o cumpără.
Pilda năvodului
47 Din nou, Împărăția Cerurilor este ca un năvod care a fost aruncat în mare și a adunat tot felul de vietăți . 48 Când s-a umplut, pescarii îl scot pe țărm, se așază și adună cele bune în vase, iar pe cele stricate le aruncă afară. 49 Tot așa va fi și la sfârșitul veacului: îngerii vor ieși, îi vor separa pe cei răi din mijlocul celor drepți 50 și-i vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!
51 Ați înțeles voi toate acestea?
Ei au zis:
‒ Da.
52 El le-a zis:
‒ De aceea orice cărturar care a fost făcut ucenic pentru Împărăția Cerurilor este ca stăpânul unei case, care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi.
Necredința celor din Nazaret
(Mc. 6:1-6Lc. 4:16-30)53 După ce a terminat de spus aceste pilde, Isus a plecat de acolo 54 și, venind în patria Lui, a început să-i învețe pe oameni în sinagogă, astfel încât aceștia erau uimiți și se întrebau:
‒ De unde Îi vin Acestuia înțelepciunea și minunile? 55 Oare nu este Acesta fiul tâmplarului? Nu se numește mama Lui – Maria, iar frații Lui – Iacov, Iosif, Simon și Iuda? 56 Și surorile Lui nu sunt oare toate printre noi? Atunci de unde Îi vin Acestuia toate aceste lucruri?
57 Și, astfel, ei se îndoiau de El.
Isus însă le-a zis:
‒ Un profet nu este lipsit de onoare decât în patria și în casa lui.
58 Și n-a făcut multe minuni acolo din cauza necredinței lor.
Efta pildea and‐oa thagarimos le cerosco. O Iisus nai ciutino sama andă Po foro.
1 Andă codou ghes, o Iisus înclisto and‐o cher hai ghelo pașa‐c pai baro. 2 Hai chidinea‐pe Leste but manușa, cadichi că Ou beșălas and‐e corabia ha‐l manuș beșănas pe phuî. 3 Hai dinea lenghe duma but, and‐ăl pildea, hai phendea: Eta o semănători înclisto te semănil. 4 Hai pala sar semănilas, ăc partea and‐ăl cuchea peline pașa o drom hai avile ăl ciriclea hai hale‐le. 5 Aver peline pă thaneste baralo, cai nas‐le phuî but hai sigo încliste avri, că nas‐le phuî mai andră; 6 Hai cana înclisto o cham, pălisaile tatimastar, că nas‐len rădăcina, hai șuchile. 7 Aver peline mașcar ăl canre, ta ăl canre barile hai tasarde‐le. 8 Aver peline and‐ăl phuîate laci hai dine rodo: Ech ăc șăl, aver șouardeș, aver treanda. 9 Saves si can așunimasche, te așunel. 10 Hai ăl ucenicea avile pașa Leste, hai phende‐Lesche: Sostar des lenghe duma and‐ăl pildea? 11 Ta Ou, boldindos, phendea‐lenghe: Codolatar că tumenghe sas dino te pringianen ăl buchea ăl garade le thagarimasche and‐o cero, ta col‐avrenghe nas dino. 12 Coles cai si‐les mai del‐pe lesche, ta si te avel‐les opral, ta coles cai nai‐les, lela lesche vi so si les. 13 Codolatar dav‐lenghe duma and‐ăl pildea, că on, dichindos, ni dichen, hai, așunindos, ni așunen, nici ni hachiaren. 14 Hai lența maladiol so phendea o prooroco o Isaia, cai phenel: «Așunena tumare canența, ta nai te hachiaren, hai dichena tumare iachența, ta nai te dichen». 15 Că o ilo cadal manușăngo thulilo, hai le canența așunen phares hai lenghe iacha phandadile, te na aresel te dichen le iachența, te na așunen le canența, hai le ilesa te na hachiaren, hai te bolden‐pes, hai Me te sastearav‐len. 16 Ta mișto si tumare iachendar că dichen, hai tumare canendar că așunen. 17 Ceaces phenau‐tumenghe, că but proorocea hai manuș ceace camline te dichen ăl buche cai dichen‐le tume, ta ni dichle‐le, hai te așunen cai așunen‐le tume, ta ni așunde‐le. 18 Tume, acana, așunen e pilda le semănătoreschi: 19 Catar orsao cai așunel dimos duma le thagarimasche hai ni hachiardea‐les, avel o nasulimos hai lel so sas semănime andă lesco ilo; cadaia si e sămînța cai peli pașa o drom. 20 Codoia cai peli pașa‐c thana baralo si coua cai așunel o dimos duma, hai sigo lel‐les hai placiol‐les. 21 Ta nai‐les rădăcina andă leste, hai închiarel gi‐cana avel ăc nasulimos pă leste or ăc nașimos anda‐i duma, atunci ciudel‐pe. 22 Coia cai peli mașcar ăl canre si coua cai așunel e duma, ta că daral cadal lumea hai o tharimos le barvalimasco tasearel e duma hai ni aresel te avel rodo. 23 Ta e sămînța cai sas ciutini and‐e phuî laci si coua cai așunel e duma hai hachiarel‐la, hai anel rodo, ech cherel ăc șal, aver șouardeș, aver treanda. 24 Aver pilda ciutea‐la lenghe anglal, hai phendea: Cadea si o thagarimos and‐o cero sar echesa manuș cai semănisardea sămînța laci andă po bar. 25 Ta cana ăl manuș sovenas, avilo o dușmano lesco, hai ciutea e neghina mașcar o ghiu hai ghelo. 26 Hai cana cherdili e sulum hai dinea rodo, atunci sicadili e neghina. 27 Cana avile ăl slugi cai o rast le cheresco, phendea‐lenghe: Raia, ni semănisardean tu sămînța laci andă chi bar? Catar avile e neghina? 28 Ta ou boldea‐lenghe: Ăc dușmano manuș cherdea cadea. Ăl slugi phende‐lesche: Cames te gias hai te țîrdas‐la avri and‐o ghiu? 29 Ta ou phendea‐lenghe: Na, cana sar țîrdena e neghina, te na țîrdena‐la sa vi o ghiu. 30 Muchen te barion and‐ăc than vi o ghiu vi e neghina, gi c‐o chidimos le ghivesco, atunci phenaua le manușănghe cai chidena o ghiu: Încalaven mai anglal e neghina, phanden‐la dreza te thabaras‐la, hai o ghiu chiden‐les and‐ăl hambarea mîră. 31 Aver pilda ciutea angla lende: O thagarimos and‐o cero meal ăc cucheasa muștareschi, cai lea‐la o manuș hai semănisardea‐la and‐o bar, 32 Cadai si e mai țîcni anda sauără cuchea, ta cana barili si mai bari anda sauără hamata hai cherdol rucno, ta aven ăl ciriclea opral ta beșăn andă late. 33 Aver pilda phendea‐lenghe: Cadea meal o thagarimos and‐o cero le aluatosa, cai can lea‐les ăc guivli, garavel‐le andă trin phirea aro, gi cana dospisailo sea. 34 Sea cadla o Iisus phendeas le manușănghe and‐ăl pildea, hai bi‐pildengo ni delas‐langhe duma chanci, 35 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco cai phenel: «Deschearaua and‐ăl pilde Muro mui, phenaua so si garado dă‐cana si cherdi e lumea». 36 Pala codoia muchlea le bute manușăn, hai avilo and‐o cher, hai Lesche ucenicea pașîndos Lestar, phende: Cher‐ame te hachiaras e pilda le neghinasa anda‐i bar. 37 Ou boldea, hai phendea: Coua savo semănil e sămînța e laci si o Ciao le Manușăsco. 38 E bar si e lumea; e sămînța e laci si ăl ciave anda o thagarimos; e neghina si ăl ciave le nasulimasche. 39 O dușmano cai semănisardeas si o beng; o chidimos le ghiveșco si cana terminil‐pe le manușănța, hai cola cai chiden o ghiu si ăl îngerea. 40 Hai, pala so alol‐pe e neghina hai thabol and‐e iag, cadea si te avel i cana terminila‐pe le manușănța pala cadala ghesa. 41 Bicearela o Ciao le Manușăsco Pesche îngeren, chidena anda Lesco thagarimos sea le dilimata hai codolen so cheren o nasulimos, 42 Hai ciudena‐len and‐o cuptori le iagaco; othe avel roimos hai bare ducha. 43 Atunci cola ăl orta luminina sar o cham and‐o thagarimos tumare Dadesco. Saves si‐les can, te așunel. 44 Sa cadea meal o thagarimos and‐o cero ăc comoarasa garadi and‐ăl bar, cai cana arachlea‐la ăc manuș, garadea‐la, hai cadichi dă but placioiala latar, că ghelo ta bichindea dea co sas‐les hai chindea codoi bar. 45 Hai pale o thagarimos and‐o cero meal ăc manușăsa cai rodel mărgăritarea lace. 46 Hai cana arachlea ech cai si cuci, ghelo, ta bichindea sea so sas‐les hai chindea‐la. 47 Sa cadea meal o thagarimos and‐o cero ăc năvodosa cai si ciudino and‐o pai hai astearel sauără feluri macesche. 48 Hai cana pherdilo, țîrden‐les ăl macearia, hai beșîndos alon anda phirea ăl mace lace, hai save nai lace ciuden‐le avri. 49 Cadea si te avel cana terminila‐pe le manușănța: înclena ăl îngerea hai încalena le nasulen and‐o mașcar le manușăngo orta. 50 Hai ciudena‐le and‐o cuptori le iagaco; othe si te avel roimos hai bare ducha. 51 Hachiarden tume sea cadala? On phende‐Lesche: Va, Raia. 52 Hai Ou phendea‐lenghe: Codolasche, orsao sicado anda o thagarimos and‐o cero meal ăc gospodaresa, cai încalel anda pe barvalimos buchea neve hai phurane. 53 Hai pala so phendea o Iisus cadal pildea, telearda othar. 54 Hai avindos andă pio them, sicavelas‐len and‐e sinagogoa, cadea că acenas mirime hai phenenas: Cathar si‐Les cadichi goghi hai zuralimos? 55 Nai Cadaua o ciao colesco cai cherela udara? Leschi dei ni buciol‐pe Maria, hai Lesche phral: o Iacovo, o Iosifo o Simono hai o Iuda? 56 Hai Lesche pheia nai sea mașcar amende? Atunci, cathar si‐Les sea cadala? 57 Hai poticninas‐pe andă Leste. Ta o Iisus phendea‐lenghe: Nai prooroco biciuto sama numa andă pio them hai andă pio cher. 58 Hai ni cerdea othe but minuni, că codloa ni pachinanas.