Cel mai mare în Împărăția Cerurilor
(Mc. 9:33-37Lc. 9:46-48)1 În ceasul acela, ucenicii s-au apropiat de Isus, zicând:
‒ Cine este, așadar, cel mai mare în Împărăția Cerurilor?
2 Isus a chemat un copilaș, l-a pus să stea în mijlocul lor 3 și le-a zis:
‒ Adevărat vă spun, dacă nu vă întoarceți și nu deveniți ca niște copilași, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor! 4 Prin urmare, oricine se smerește precum acest copilaș, acela este cel mai mare în Împărăția Cerurilor. 5 Și oricine îl primește, în Numele Meu, pe un astfel de copilaș, pe Mine Mă primește.
Cauze de păcătuire
(Mc. 9:42-47Lc. 17:1-2)6 Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos pentru el să i se atârne de gât o piatră mare de moară și să fie înecat în adâncul mării. 7 Vai de lumea aceasta , din cauza prilejurilor de păcătuire! Căci este inevitabil să nu vină prilejurile de păcătuire, dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Dacă mâna sau piciorul tău te fac să păcătuiești, taie-le și aruncă-le! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod sau olog, decât să ai două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic! 9 Și dacă ochiul tău te face să păcătuiești, scoate-l și aruncă-l! Este mai bine pentru tine să intri în viață numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul gheenei!
Pilda despre oaia rătăcită
(Lc. 15:4-7)10 Vedeți să nu cumva să-l disprețuiți pe vreunul dintre acești micuți, căci vă spun că îngerii lor din Ceruri văd întotdeauna fața Tatălui Meu Care este în Ceruri. 11 Căci Fiul Omului a venit să mântuiască ce era pierdut.
12 Ce părere aveți? Dacă unui om, care are o sută de oi, i se rătăcește una dintre ele, nu le lasă el oare pe celelalte nouăzeci și nouă pe munți și se duce s-o caute pe cea rătăcită? 13 Și dacă i se întâmplă să o găsească, adevărat vă spun că se bucură de ea mai mult decât de celelalte nouăzeci și nouă, care nu s-au rătăcit! 14 Tot astfel, voia Tatălui vostru din Ceruri este să nu piară vreunul dintre acești micuți.
Atitudinea față de cel ce păcătuiește
(Lc. 17:3)15 Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, du-te și mustră-l doar între tine și el. Dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău. 16 Dar dacă nu te ascultă, mai ia cu tine una sau două persoane , pentru ca „orice vorbă să fie bazată pe cuvântul a doi sau trei martori“ . 17 Dacă nici de ei nu va ține seamă, spune acest lucru bisericii. Dar dacă nici de biserică nu va ține seamă, atunci să fie pentru tine ca un păgân și ca un colector de taxe.
18 Adevărat vă spun că orice veți lega pe pământ, va fi legat în Cer și orice veți dezlega pe pământ, va fi dezlegat în Cer.
19 Din nou, adevărat vă spun că, dacă doi dintre voi se înțeleg pe pământ în privința oricărui lucru pe care doresc să-l ceară, le va fi dat de Tatăl Meu Care este în Ceruri. 20 Căci unde sunt adunați doi sau trei în Numele Meu, acolo, în mijlocul lor, sunt și Eu!
Pilda despre sclavul nemilostiv
(Lc. 17:4)21 Atunci Petru s-a apropiat și L-a întrebat:
‒ Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu când va păcătui față de mine? Până la șapte ori?
22 Isus i-a zis:
‒ Eu nu-ți zic să-l ierți până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte.
23 De aceea Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să-și încheie socotelile cu sclavii săi. 24 Când a început să facă socotelile, a fost adus la el unul care-i datora zece mii de talanți. 25 Dar fiindcă nu avea cu ce să plătească, stăpânul a poruncit să fie vândut el, soția lui, copiii lui și tot ce avea, pentru a fi plătită datoria .
26 Atunci sclavul, aruncându-se la pământ, i s-a închinat și a zis: „Mai ai răbdare cu mine și-ți voi plăti tot!“. 27 Stăpânului acelui sclav i s-a făcut milă de el, așa că l-a lăsat și i-a iertat datoria.
28 După ce a ieșit, sclavul acela l-a găsit pe unul dintre confrații lui care-i datora o sută de denari. El l-a înșfăcat și-l strângea de gât, zicând: „Plătește ce-mi datorezi!“.
29 Atunci confratele său, aruncându-se la pământ, l-a rugat și a zis: „Mai ai răbdare cu mine și-ți voi plăti“.
30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în închisoare până când avea să plătească datoria. 31 Când confrații lui au văzut cele întâmplate, s-au întristat foarte tare. Ei s-au dus și i-au povestit stăpânului lor tot ce se întâmplase.
32 Atunci stăpânul lui l-a chemat la el și i-a zis: „Sclav rău, eu ți-am iertat ție toată datoria aceea, pentru că m-ai rugat! 33 Nu trebuia oare să ai și tu milă de confratele tău, așa cum am avut eu milă de tine?“.
34 Stăpânul s-a mâniat și l-a dat pe mâna călăilor, până când avea să plătească toată datoria.
35 Tot așa vă va face și Tatăl Meu ceresc, dacă fiecare dintre voi nu-l iartă din inimă pe fratele său.
Sao si mai baro and‐o thagarimos cerosco. O zuralimos le cheienghe. Cabor drom iertisa le manușăn. E pilda coleschi cai sas ugile deș mii talanțea.
1 Andă codou ceaso pașîle ăl ucenice pașa o Iisus, hai phende: Sao si mai baro and‐o thagarimos le cerosco? 2 Hai anindos Peste ech ciaoro, ciutea‐les andă lengo mașcar, 3 Hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te na boldena‐tume hai ni avena sar ăl ciaoră, nai te gian and‐o thagarimos le cerosco. 4 Sao cherdola‐pe sar o țîcno smerime, codoua si o mai baro and‐o thagarimos le cerosco. 5 Hai sao lela ăc țîcnorăs cadalestar andă muro anau, Man lel‐Man. 6 Ta sao cherela te‐împedechil‐pe eches anda cadal țîcne cai pachial anda Mande, mai mișto sas te phanden pesche che cor ech bar ajeavesco, hai te chidel‐pe te tasiol and‐ăc pai. 7 Nasul si te avel colendar cai pedechin‐pe. O pedechimos trăbul te avel, ta prea nasul si te avel anda cola cai anen o pedechimos. 8 Hai cana chio vast or chio pîrno cherel‐tu te pedechis‐tu, cin‐le hai ciude‐les tutar, si mai mișto te gias and‐o traio bi ăc vastesco or bipîrnesco bango, dă sar te avel‐tut ăl vast hai ăl pîrne, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 9 Hai cana chi iach cherel te împedechis‐tut, incalave‐la hai ciude‐la tutar, că mai mișto si te gias and‐o traio ech iachasa, dă sar te avel tut dui iacha, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 10 Dichen te na dichen prasome da eches cadal țîcnoră, că phenau‐tumenghe: Că lenghe îngerea, and‐o cero, sa dichen Mîră Dades, cai si opre and‐o cero. 11 O Ciao le Manușăsco avilo te rodel hai te astravel colen cai sas hasarde. 12 So fal‐tume? Te avel ăc manușăs ăc șăl bacrea, hai ech anda lende hasaol, ni muchel ou p‐o plai colen îniadeșa hai înia bacrea, hai giala te rodel cola eche hasardi? 13 Hai cana arachela‐la, ceaces phenau‐tumenghe că bucuril‐pe latar mai but dă sar cola îniadeșa hai înia cai ni hasaile. 14 Sa cadea tumaro Dad cai si opre anda o cero ni camel te hasaol nici ăc țîcnoro anda cadal ciaoră. 15 Te rimol‐tuche chio phral, gia leste, mustrosar‐les mașcar tute hai ou corcoro. Hai te ascultila‐tut, lean tute che phrales. 16 Ta te na ascultila‐tut, le tusa ech or dui manuș, că anda o mui dongo or trinengo marturea te avel ceacio so phendol. 17 Hai te na ascultila lendar, phen‐les che Changheri; hai te na ascultila nici le Changhereatar, te avel anda tute sar ăc vameșo hai păgîno. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Cabor phandena pe phuî, avela phanglo i and‐o cero, hai cabor deschearena pe phuî, avela descheardo i and‐o cero. 19 Hai pale phenau‐tumenghe, cana dui gene anda tumende phanglon te avel e daici pe phuî, avela le dino catar Muro Dad cai si opre and‐o cero. 20 Că othe cai si dui or trin chidine andă Muro anau, othe sem i Me andă lengo mașcar. 21 Atunci o Petro, pașîndos Lestar, phendea: Raie, cabor drom trăbul te iertiu mîră phrales cana cherla-manghe nasulimos? Gi c‐ăl efta drom? 22 Ta o Iisus phendea‐lesche: Me ni phenau tuche gi c‐ăl efta drom, hai gi c‐ăl efta deșa or efta. 23 Codolasche o thagarimos opral meal ăc thagaresa cai chamno te socotil‐pe o slugența. 24 Hai sar astardea te socotil‐pe lența, eta că ande lesche eches cai sas‐lesche ugile deș mii talanțea. 25 Ta sar nas‐les sosa te pochinel, o stăpîno poruncisardea te aven bichinde ou, leschi giuvli hai lesche ciave hai sea so sas‐les pochindol. 26 Ta o robo pelo andă cociande închinosailo, hai phendea: Raie, mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche sea. 27 Hai lesco stăpîno lea‐les mila lestar, dinea lesco drom hai iertisardea‐les anda sauără ugilimos. 28 Ta cana înclisti e sluga avri, p‐o drom arachlea eches cai sas‐lesche ugile ăc șăl dinarea. Ou ciutea o vast pă leste, chidelas‐les coratar hai phenelas: Pochin‐manghe so sas ugile. 29 Cadaua cai sas sluga pelo sa sar leste, rughilas‐pe hai phenelas: Mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche. 30 Hai ou ni chamelas, hai ghelo, ciudea‐les and‐o phandaimos, gi cana pochinela pio ugilimos. 31 Col‐aver slugi, dichindos so cherdilo, mîhnosaile zurales hai avile ta phende le stăpînosche sea so dichle. 32 Atunci dinea‐les mui lesco stăpîno hai phendea‐lesche: Sluga nasul, so san sauără chiro iertisardem‐les, că rughisailean‐mande. 33 Ni trăbul te sas‐tu i tu mila catar chio amal cai si sa sluga tusa, sar sas‐man man mila tutar? 34 Hai o stăpîno holeailo hai dinea‐les p‐ăl vast colenghe cai chinuin gi cana pochinela sauără ugilimos. 35 Sa cadea i Muro Dad and‐o cero cherela tumenghe, cana ni iertina fiesave phrales andă tumaro ilo.