Intrarea Domnului în Ierusalim
(Mc. 11:1-10Lc. 19:28-38Ioan 12:12-19)1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici, 2 zicându-le: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Imediat ce intrați în el , veți găsi un măgar legat și un măgăruș împreună cu el. Dezlegați-i și aduceți-i la Mine! 3 Dacă vă va spune cineva ceva, să-i ziceți că Domnul are nevoie de ei. Și imediat îi va trimite“.
4 Acest lucru s-a întâmplat ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul care zice:
5 „Spuneți-i fiicei Sionului:
«Iată că Împăratul tău vine la tine,
blând și călare pe un măgar,
alături de un măgăruș, mânzul unei măgărițe»“ .
6 Ucenicii s-au dus și au făcut așa cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgarul și măgărușul, și-au pus hainele peste ei, iar Isus S-a așezat pe ele. 8 Cea mai mare parte din mulțime își așternea hainele pe drum, iar alții tăiau ramuri din pomi și le așterneau pe drum. 9 Mulțimile care mergeau înaintea lui Isus și cele care-L urmau strigau:
„Osana, Fiul lui David!“
„Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“
„Osana în locurile preaînalte!“.
10 Când a intrat în Ierusalim, toată cetatea a început să se agite, întrebându-se:
‒ Cine este Acesta?
11 Mulțimile răspundeau:
‒ Acesta este Profetul Isus, din Nazaretul Galileei!
Isus alungă comercianții din Templu
(Mc. 11:15-19Lc. 19:45-47Ioan 2:13-17)12 Isus a intrat în Templu și i-a scos afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 13 și le-a zis: „Este scris:
«Casa Mea va fi numită
o casă de rugăciune» ,
dar voi faceți din ea o «peșteră de tâlhari» “.
14 Au venit la El, în Templu, niște orbi și ologi, iar El i-a vindecat.
15 Dar conducătorii preoților și cărturarii, când au văzut lucrurile minunate pe care le făcea și pe copiii care strigau în Templu: „Osana, Fiul lui David!“, s-au indignat 16 și I-au zis:
‒ Auzi ce spun aceștia?
Isus le-a răspuns:
‒ Da. N-ați citit niciodată:
„Din gura copilașilor și a sugarilor
Ți-ai pregătit laudă!“ ?
17 Și, lăsându-i, a ieșit din cetate, S-a îndreptat spre Betania și a înnoptat acolo.
Puterea rugăciunii
(Mc. 11:12-14, Mc. 20-24)18 Dimineața, în timp ce Se întorcea în cetate, lui Isus I s-a făcut foame. 19 A văzut un smochin lângă drum și S-a dus spre el, dar n-a găsit nimic în el, în afară de frunze. Atunci i-a zis: „În veci să nu mai iasă rod din tine!“. Și deodată smochinul s-a uscat.
20 Ucenicii au rămas uimiți când au văzut acest lucru și L-au întrebat:
‒ Cum de s-a uscat smochinul așa, deodată?
21 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință și nu v-ați îndoi, ați face nu doar ce-am făcut Eu smochinului, ci, chiar dacă ați zice acestui munte: „Ridică-te și aruncă-te în mare!“, s-ar întâmpla întocmai ! 22 Toate lucrurile pe care le cereți în rugăciune, cu credință, le veți primi.
Autoritatea lui Isus
(Mc. 11:27-33Lc. 20:1-8)23 A intrat apoi în Templu.
În timp ce Isus îi învăța pe oameni, s-au apropiat de El conducătorii preoților și bătrânii poporului, zicând:
‒ Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Și cine Ți-a dat această autoritate?
24 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Vă voi întreba și Eu un singur lucru, iar dacă Îmi veți răspunde, vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan de unde era? Din Cer sau de la oameni?
Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă vom răspunde: «Din Cer!», ne va întreba: «Atunci de ce nu l-ați crezut?», 26 iar dacă vom răspunde: «De la oameni!», ne temem de mulțime, fiindcă toți îl consideră pe Ioan un profet“.
27 Așa că, răspunzându-I lui Isus, au zis:
‒ Nu știm!
Atunci și El le-a zis:
‒ Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda celor doi fii
28 ‒ Ce părere aveți? Un om avea doi copii. S-a apropiat de primul și i-a zis: „Copile, du-te și lucrează astăzi în vie!“. 29 Dar el, răspunzând, a zis: „Nu vreau!“. Mai târziu însă i-a părut rău și s-a dus. 30 Apoi tatăl s-a apropiat și de celălalt și i-a spus același lucru. Acesta, răspunzând, a zis: „Da, stăpâne!“, dar nu s-a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui?
Ei au zis:
‒ Primul!
Isus le-a zis:
‒ Adevărat vă spun că prostituatele și colectorii de taxe merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu! 32 Căci a venit Ioan la voi pe calea dreptății și nu l-ați crezut. Dar colectorii de taxe și prostituatele l-au crezut. Iar voi, deși ați văzut aceasta, nu v-a părut rău mai târziu, ca să puteți astfel să-l credeți.
Pilda viticultorilor
(Mc. 12:1-12Lc. 20:9-19)33 ‒ Ascultați o altă pildă: era un om, stăpânul unei case, care a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat o presă de struguri în ea și a construit un turn de pază. Apoi a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o călătorie. 34 Când s-a apropiat vremea roadelor, și-a trimis sclavii la viticultori, ca să ia roadele ce i se cuvin .
35 Viticultorii însă i-au apucat pe sclavii lui și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 Stăpânul a trimis apoi alți sclavi, mai mulți decât primii, dar și cu aceștia au făcut la fel. 37 La urmă, l-a trimis la ei pe fiul său, zicând: „Pe fiul meu îl vor respecta!“.
38 Dar viticultorii, când l-au văzut pe fiu, și-au zis între ei: „Acesta este moștenitorul! Haideți să-l omorâm și să-i luăm moștenirea!“. 39 Și l-au apucat, l-au scos afară din vie și l-au omorât.
40 Așadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face el acelor viticultori?
41 Ei au răspuns:
‒ Pe răii aceia îi va nimici într-un mod cumplit, iar via o va arenda altor viticultori, care-i vor da roadele la vremea lor.
42 Isus i-a întrebat:
‒ N-ați citit niciodată în Scripturi că:
„Piatra pe care au respins-o zidarii
a devenit Piatra din capul unghiului.
Domnul a făcut acest lucru
și este minunat în ochii noștri!“?
43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui popor care va produce roadele ei. 44 Cel ce cade peste această piatră va fi zdrobit, iar pe acela peste care cade ea îl va spulbera.
45 Când conducătorii preoților și fariseii I-au auzit pildele, au înțeles că Isus vorbește despre ei. 46 Și au căutat să pună mâna pe El, dar le-a fost frică de mulțimi, pentru că acestea Îl considerau profet.
O întrimos and‐o Ierusalimo. O gonimos colengo cai bichinas and‐o templo. O smochino bi‐rodosco. E pilda colenghi cai cheren buchi nasul.
1 Hai cana pașîlo pașa o Ierusalimo hai avile c‐o Betfaghe c‐o Plai le Măslinengo, o Iisus dinea drom dui ucenicea pire, 2 Hai phendea: Gian and‐o gau cai si angla tumende hai sigo te dichen ăc hărni phangli hai pașa la ăc churo laco; deschearen‐la hai aven‐la Mande. 3 Hai te phenela coniva daici, phenen că trăbul le Raies; hai sigo den‐lacă drom. 4 Hai cadala sea cherdile, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco, cai phendea: 5 «Phenen le ceache le Sionoschi: Eta chio thagar avel tute blîndo ciutino p‐ăc hărni, p‐ăc churo, o churo le hărneaco,» 6 Giandos, ăl ucenicea le Iisusosche cherde sar phendea‐lenghe, 7 Ande le hărnea hai lache chures, hai opral pă late cite pe hureaimata, hai Ou ciutea‐pe opral pă lende. 8 Hai ăl mai but and‐ăl manuș cionas telal pe hureaimata, aver cinenas raia anda‐l salcie hai cionas p‐o drom angla Leste. 9 Ăl but manuș cai gianas angla Leste hai cola cai avenas pala Leste phenenas, hai denas mui: Osana Ciao le Davidosco; mișto dino duma si Coua cai avel and‐o anau le Devlesco! Osana opre and‐o cero! 10 Hai întrindos Ou and‐o Ierusalimo, sauără foro izdraia hai pușlea: Con si Cadaua? 11 Hai ăl manuș but boldenas: Cadaua si o Iisus, o prooroco anda o Nazareto le Galileaco. 12 Hai întrisailo and‐o templo hai ciudea sauărăn colen cai bichinenas hai cai chinenas and‐o templo, peradea ăl sinii colenghe cai paruvenas love hai cai bichinenas porumbeia. 13 Hai phendea‐lenghe: Hramome si: «Muro cher buciola cher rugăciuneaco, ta tume cherden ăc than ciorengo!». 14 Hai avile Leste, and‐o templo, coră hai banghe hai cherde le sasteveste. 15 Hai dichindos ăl rașaia hai ăl sicade ăl minuni cai cherdeas‐le, hai le ciauărăn cai denas mui and‐o templo hai phenenas: Osana Ciao le Davidosco, holeaile, 16 Hai phende‐Lesche: Așunes so phenen cadala? Ta o Iisus phendea‐lenghe: Așunau, ta tume ni citisarden nicicana că anda o mui le ciauărăngo, hai colengo cai pen ciuci tu cherdean te avel tu lauda? 17 Muchlindos‐le, înclisto hai teleardea avri anda o foro che Betania, hai e reat acilo othe. 18 Co‐l dui ghes, dătehara, sar boldelas‐Pe parpale and‐o foro, Ou bochailo; 19 Hai dichindos ăc smochino pașa o drom, ghelo leste, ta ni arachlea andă leste chanci, numa frunza, hai phendea lesche: Dacanara angle te na mai avel rodo andă tute and‐o veaco! Hai o smochino p‐o than șuchilo. 20 Dichindos cadaia, ăl ucenice minunisaile hai phende: Sar ta șuchilo o smochino and‐ăc var? 21 Ta o Iisus boldea‐lenghe hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te avelas tumen pachiamos hai ni îndoinas‐tume, cherenas na numa so cherdilo le smochinosa, ta ca‐l plaiesche phenenas: Vazde‐tu hai ciude‐tu and‐o plai, hai cadea avelas. 22 Hai sea cabor manghena, rughindos‐tume pachiamasa, si te len. 23 Hai pala so întrisailo and‐o templo, pașîle Leste, sar sicavelas, ăl rașaia hai ăl phure anda lengo them hai phende: So zuralimasa cheres Tu cadaia? Hai con dinea‐Tut cadau zuralimos? 24 Boldindos, o Iisus phendea‐lenghe: Si te phuceau‐tumen i Me daici hai tume te phenen‐Manghe hai te phenena, i Me phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadal buchea: 25 O bolimos le Ioanosco cathar sas? Anda o cero or catar ăl manuș? Ta on phenenas andă peste: Te phenasa: Anda o cero, phucela Ou: Atunci sostar ni pachiaen andă leste? 26 Ta phenasa: Catar ăl manuș, daras catar ăl but manuș, că on sea gianenas că o Ioano sas prooroco. 27 Hai boldindos on le Iisusosche, phende: Ni gianas. Ta Ou phendea‐lenghe: Niș Me ni phenau‐tumenghe so zuralimasa cherau cadala. 28 Ta sar fal‐tume? Ăc manuș sas‐les dui ciave: Ghelo c‐o ciao o angluno, hai phendea‐lesche: Ciaveia, gia aghes ta cher buchi andă mîrî rez. 29 Hai ou boldea hai phendea: Giau, Raie, ta ni ghelo. 30 Giandos că col‐aver ciao, phendea i lesche sa cadea; cadaua boldea hai phendea: Ni camau, ta pala codoia falea‐les nasul, hai ghelo. 31 Sao anda cada‐l dui cherdea so phendea lesco dad? On phende: Le dongo. O Iisus phendea‐lenghe: Ceaces phenau‐tumenghe c‐ăl vameșa hai ăl giuvlea le lagiavesche gian angla tumende and‐o thagarimos le Devlesco. 32 Că avilo o Ioano tumende p‐o drom o ceacio, hai ni pachiaen andă leste, ta ăl vameșa h‐ăl giuvlea le lagiavesche pachiaen, hai tume dichlen ta ni falea‐tumen nasul niș pala cadaia, caște pachian andă leste. 33 Așunen aver pilda: Sas ăc manuș sar orsao, stăpîno pe cheresco, cai sădisardea ăc rez. Phandadea‐la bareasa, săpisardea andă la ăc teasco, vazdeas ăc turno, dinea‐la c‐ăl manuș le bucheache, hai ou teleardea dur. 34 Cana avilo o timpo le rodengo, dinea drom pe slugen c‐ăl manuș le rezache, caște len o rodo. 35 Ta codol manuș ciute o vast p‐ăl slugi, echa mardela, hai echa mundardela, hai echa mundardela barănța. 36 Pale dinea drom slugi mai but dă sar anglal, hai codolenghe cherde-lenghe sa cadea. 37 Pala cadala dinea drom pe ciaves, phenindos: Avela lenghe lagiao mîră ciavestar. 38 Ta ăl manuș le rezache cai cherenas‐la buchi, cana dichle le ciaves, phende mașcar peste: Cadaua si o moștenitoro; haidin te mundaras‐les, hai te las ame e moștenirea leschi. 39 Ciute o vast pă leste, încalde‐les avri anda‐i rez, hai mundarde‐les. 40 Acana, cana avela o stăpîno le rezaco, so si te cherel le manușănghe le rezache? 41 On bolde‐lesche: Codol nasulen si te hasarel‐len nasulimasa, e rez dela la c‐aver te cheren‐la buchi, cai on dena o rodo cana trăbul. 42 O Iisus phendea‐lenghe: Or ni citisarden nici cana anda o lil le Devlesco: «O bar cai nas ciutino sama cathar ăl manuș le bucheache, areslo te avel ciutino opre and‐o șăro. Catar o Del sas cadaia hai minunime si andă amare iacha»? 43 Codolasche phenau‐tumenghe că o thagarimos le Devlesco lela pe tumendar hai dela‐pe c‐ăl neamurea cai cherena lache rode. 44 Sao perela pă cadau bar, închiaola, hai pă caste perela cadau bar si te avel închiardo. 45 Hai ăl rașaia hai ăl fariseia, așunindos Lesche pilde, hachiarde că anda lende denas duma. 46 On rodenas te astaren‐Les, ta daranas catar but manuș că on socotinas‐Les prooroco.