Modul de viață ipocrit al cărturarilor și fariseilor
(Mc. 12:38-39Lc. 11:43-46Lc. 20:45-46)1 Atunci Isus a vorbit mulțimilor și ucenicilor Săi, 2 zicând: „Cărturarii și fariseii stau pe scaunul lui Moise. 3 Deci, să faceți și să păziți toate lucrurile pe care vi le spun ei, dar să nu faceți după faptele lor, pentru că ei zic, dar nu fac. 4 Ei leagă poveri grele și dificil de purtat și le așază pe umerii oamenilor, dar ei înșiși nici măcar cu degetul nu vor să le miște.
5 Toate faptele lor sunt făcute pentru a fi văzuți de oameni. Astfel, își fac filacterele largi și ciucurii lungi, 6 iubesc locul de onoare la mese, scaunele de onoare în sinagogi 7 și saluturile în piețe și le place să fie numiți de oameni: «Rabbi ».
8 Dar voi să nu vă numiți «Rabbi», căci Unul singur este Învățătorul vostru, iar voi toți sunteți frați. 9 Și «tată» să nu numiți pe nimeni pe pământ, căci Unul singur este Tatăl vostru, și anume Cel ceresc. 10 Nici să nu vă numiți «învățători», căci Unul singur este Învățătorul vostru, și anume Cristos. 11 Cel mai mare dintre voi va fi slujitorul vostru. 12 Oricine se înalță pe sine va fi smerit, și oricine se smerește va fi înălțat.
Isus îi acuză pe liderii religioși
(Lc. 11:39-42, Lc. 44, Lc. 47-52)13 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor înaintea oamenilor. Nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre!
14 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi devorați casele văduvelor și faceți rugăciuni lungi de ochii lumii. De aceea veți primi o condamnare mult mai mare.
15 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi înconjurați marea și uscatul pentru a face un prozelit, dar când ajunge astfel, faceți din el un fiu al gheenei de două ori mai mult decât sunteți voi!
16 Vai de voi, călăuze oarbe, care ziceți: «Dacă cineva jură pe Templu, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă cineva jură pe aurul Templului, este dator să-și țină jurământul !». 17 Nesăbuiți și orbi! Cine este mai mare: aurul sau Templul, care sfințește aurul? 18 Voi mai ziceți : «Dacă cineva jură pe altar, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este dator să-și țină jurământul !». 19 Nesăbuiți și orbi! Căci cine este mai mare: darul sau altarul, care sfințește darul? 20 Prin urmare, cel ce jură pe altar jură pe el și pe tot ce este pe el, 21 iar cel ce jură pe Templu jură pe el și pe Cel Ce locuiește în el. 22 De asemenea, cel ce jură pe cer jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel Ce stă pe el.
23 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi dați zeciuială din mentă, din mărar și din chimion, dar neglijați cele mai importante lucruri din Lege: judecata, mila și credincioșia. Pe acestea trebuia să le faceți, iar pe acelea să nu le neglijați. 24 Călăuze oarbe, care strecurați țânțarul, dar înghițiți cămila!
25 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi curățați partea exterioară a paharului și a farfuriei, dar pe interior sunt pline de jefuire și de necumpătare! 26 Fariseu orb! Curăță mai întâi partea interioară a paharului și a farfuriei, pentru ca și partea exterioară să fie curată!
27 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi vă asemănați cu mormintele văruite, care, în exterior, arată frumos, dar în interior sunt pline de oasele celor morți și de orice fel de necurăție. 28 Tot așa și voi, în exterior vă arătați drepți oamenilor, dar în interior sunteți plini de ipocrizie și de fărădelege.
29 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi construiți mormintele profeților și împodobiți mormintele celor drepți 30 și spuneți: «Dacă am fi trăit noi în zilele strămoșilor noștri, n-am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui profeților!». 31 Astfel, voi înșivă mărturisiți că sunteți fii ai celor ce i-au ucis pe profeți! 32 Umpleți deci măsura strămoșilor voștri!
33 Șerpilor! Pui de vipere! Cum veți scăpa de judecata gheenei? 34 De aceea, iată, vă trimit profeți, înțelepți și cărturari! Pe unii dintre ei îi veți omorî și îi veți răstigni, iar pe alții îi veți biciui în sinagogile voastre și îi veți persecuta din cetate în cetate, 35 ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat, care a fost vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia, pe care l-ați ucis între Templu și altar! 36 Adevărat vă spun că toate aceste lucruri vor veni peste generația aceasta.
Plângere asupra Ierusalimului
(Lc. 13:34-35)37 Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să-ți adun copiii, așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n-ați vrut! 38 Iată, casa vă este lăsată pustie! 39 Căci vă spun că, de acum încolo , nicidecum nu Mă veți mai vedea până când veți zice: «Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!»“ .
O Iisus kușel fariseen hai le sicadinen. Ou kușel o Ierusalimo, coles cai mundarel le proorocen, hai proorocil lengo perimos.
1 Atuncea o Iisus dinea duma le manușănța hai Pe ucenicența, 2 Hai phendea: Ăl sicadinea hai ăl fariseia ciute‐pe and‐o scamina le Moisesco; 3 Ta anda sea so phenen on te cheren, cheren, hai păzin; ta so cheren on tume te na cheren, că on phenen ta ni cheren. 4 On phanden pharimata phare, hai phares nasul phiraemasche hai cion‐le p‐ăl dume le manușănghe, ta on niș le naiesa le țîcnesa ni den‐le rigate. 5 Sauără buchea lenghe on cheren‐le te aven dichle le manușăndar; că buhlearen ăl poghea că pe gada, hai barearen ăl ciucurea lende. 6 Placiol‐le te beșăn and‐o șăro le siniengo, c‐ăl abiaua hai p‐ăl scamina anglal, andă‐l sinagogi, 7 Hai te banghiol‐pe lenghe ăl manuș andă‐l piețuri hai te phenen lenghe ăl manuș: Rabi. 8 Tume te na phenen tumenghe «rabi», că iech corcoro si tumaro Sicaitori: o Hristoso, hai tume sen sea phral. 9 Hai «dad» te na phenen canicasche pe phuî, că ăc Dad si tume, coua and‐oa cero. 10 Ta niș sicaitoria te na phenen tumenghe, că tumaro Sicaitori si iech corcoro: o Hristoso. 11 Hai sao si mai baro mașcar tumende, te avel tumaro slujitoro. 12 Sao uciola‐pe andă peste, avela țîcneardo, hai sao țîcneardola codoua uciola‐pe. 13 Nasul tumendar, sicadinea hai fariseia cior garade! Tume phandaven o thagarimos and‐o cero opral anda‐l manuș; niș tume ni întrin, ta niș save camen te întrin ni muchen‐le. 14 Nasul tumendar, sicadinea hai fariseia cior garade! Tume han ăl chera le phivleanghe ta cioriasa cheren rugăciunea bari; anda cadaia lena mai bari osînda. 15 Nasul tumendar, sicadinea hai fariseia cior garade! Phiren pe phuî hai p‐ăl paia te cheren ăc ucenicos, hai cana cheren‐les, cheren‐les ăc cioa le gheenaco duar mai nasul tumendar. 16 Nasul tumendar, înghiaritoria coră, cai phenen: Sao hala sovel p‐o templo nai chancesa phanglo, ta sao hala sovel p‐o sumnacai p‐oa templo, si phanglo. 17 Dile hai coră! So si mai baro, o sumnacai or o templo cai cherel o sumnacai ujo? 18 Hai pale phenen: Sao hala sovel p‐o altaro nai phanglo chancesa, ta sao hala sovel p‐o daro so si opral p‐oa altaro si phanglo. 19 Dile hai coră! So si mai baro, o daro or o altaro cai cherel o daro ujo? 20 Sao hal sovel p‐o altaro, hal sovel pă leste hai pă sea so arachadiol pă leste. 21 Sao hal sovel p‐o templo, hal sovel pă leste hai i pă Coua cai beșăn andă leste. 22 Sao hal sovel p‐o cero hal sovel p‐o scauno le Devlesco hai pă Coua cai beșăl pă leste. 23 Nasul tumendar, sicadinea hai fariseia cior garade! Tume den deș părți anda‐i izma, anda o mărari, anda o chimeno, ta muchen bidine ăl mai phare buchea anda‐i Cris: o ceacimos, e mila hai o pachiamos; cadala trăbunas te cheren‐le, hai colaver te na muchen‐le bi‐cherde. 24 Înghiaritoria coră cai strecurin e mach ta înghițin e cămila! 25 Nasul tumendar, sicadinea hai fariseia cior garade! Tume cosăn avreal o paharo hai o cearo, ta andră si pherdo ciorimos hai hașbalimos. 26 Fariseona coro! Chos anglal andral o paharo hai o cearo, caște avel ujo i avreal. 27 Nasul tumendar, sicadinea hai fariseia cior garade! Tume mean mormînturența văruime, cai avreal sicadion șucar, ta andral si pherde cocalea mulenghe hai but melearimos. 28 Cadea i tume, avreal sicadion le manușănghe ceace, ta andă tumende sen pherde cioria hai bezehale. 29 Nasul tumendar, sicadinea hai fariseia cior garade! Că tume vazden ăl mormîntea le proorocenghe, cheren‐le șucar cola le ceacenghe, 30 Hai phenen: Te siamas ame andă codol ghesa amare dadenghe, nas te cherdol codo i nasulimos ta ciorde o rat le proorocengo. 31 Cadalasa, sicaven că sen ăl ceave codolengo cai mundarde le proorocen. 32 Ta tume nachaven tumare daden and‐o nasulimos! 33 Sapa, puia viperache, sar hastrana catar e osînda le gheenache? 34 Codolasche, eta Me dau drom tumende proorocea goghiaver hai sicadine; anda lende si te mundaren hai si te umbladen; anda lende si te maren le biciosa and‐ăl sinagogi, hai nașavena‐le anda foro and‐aver foro, 35 Caște perel pă tumende sauără rat le ceacengo ciordino pe phuî dă catar o rat le ceacesco o Abel, gi c‐o rat le Zahariasco, o ciao le Varahiasco, cai mundarden‐les mașcar o templo hai o altaro. 36 Ceaces phenau tumende, si te avel sea cadala opral pă cadau neamo. 37 Ierusalimona, Ierusalimona, cai mundares le proorocen hai barănța mundares colen cai si dine drom tute; cabor drom camnem te chidau che ceaven, sar chidel e caini pe ciriclen tela pe pachea, ta ni camnen. 38 Eta, tumaro cher aciol mulano; 39 Că phenau tumende: Dacanara nai te mai dichen‐Ma gi‐cai ni phenena: Mișto‐dino‐duma si or Sao avel and‐o anau le Raiesco.