Semnele sfârșitului
(Mc. 13:1-20Lc. 21:5-24)
1 În timp ce ieșea Isus din Templu și pleca, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului.
2 Dar Isus , răspunzând, le-a zis:
‒ Vedeți voi toate acestea? Adevărat vă spun că nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3 Apoi S-a așezat pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii au venit la El, deoparte, și L-au întrebat:
‒ Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului?
4 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Aveți grijă să nu vă ducă în rătăcire cineva! 5 Căci vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Cristosul!“, și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 6 Veți auzi de războaie și vești de războaie. Vedeți să nu vă tulburați, căci acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 7 O națiune se va ridica împotriva altei națiuni, și o împărăție împotriva altei împărății. Și vor fi foamete, molime și cutremure în diverse locuri. 8 Dar toate acestea vor fi doar începutul durerilor nașterii.
9 Atunci vă vor da să fiți chinuiți, vă vor ucide și veți fi urâți de toate națiunile din cauza Numelui Meu. 10 Atunci mulți se vor împiedica, se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții. 11 Se vor ridica mulți profeți falși și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 12 Și din cauza înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mulți se va răci. 13 Dar cel ce va răbda până la sfârșit va fi mântuit. 14 Această Evanghelie a Împărăției va fi proclamată întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate națiunile. Și atunci va veni sfârșitul.
15 De aceea, când veți vedea „urâciunea pustiirii“, despre care a vorbit profetul Daniel, stând în locul sfânt (cine citește să înțeleagă!), 16 atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 17 Cel ce va fi pe acoperișul casei să nu coboare să-și ia lucrurile din casă, 18 iar cel ce va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. 19 Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 20 Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. 21 Căci atunci va fi un necaz așa de mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi! 22 Iar dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, niciun om n-ar fi fost salvat. Dar, de dragul celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate.
Isus vorbește despre revenirea Sa
(Mc. 13:21-31Lc. 17:23-37Lc. 21:25-33)
23 Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Aici este!“, să nu-l credeți. 24 Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne mari și minuni, pentru a-i duce în rătăcire, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși. 25 Iată că v-am spus mai dinainte! 26 Așadar, dacă vă vor spune: „Iată, este în deșert!“, să nu vă duceți; sau: „Iată-L în cămăruțe!“, să nu credeți! 27 Căci așa cum iese fulgerul din est și se vede până în vest, tot așa va fi venirea Fiului Omului. 28 Oriunde va fi cadavrul, acolo se vor aduna și vulturii.
29 Imediat după necazul acelor zile,
„soarele se va întuneca,
luna nu-și va mai da lumina,
stelele vor cădea din cer
și puterile cerurilor vor fi clătinate“ .
30 Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului Omului. Atunci toate semințiile pământului se vor jeli și-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere și mare glorie. 31 El Își va trimite îngerii cu trâmbița cea răsunătoare, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru direcții, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.
32 Învățați de la smochin pilda lui : când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 33 Tot așa și voi, când vedeți toate aceste lucruri, să știți că El este aproape, este chiar la uși. 34 Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 35 Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
(Mc. 13:32-37Lc. 21:34-36Lc. 17:26-27, Lc. 34-35Lc. 12:39-46)
36 Dar despre ziua și ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii din Ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37 Fiindcă așa cum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 38 Căci, așa cum era în zilele de dinaintea potopului, când oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care a intrat Noe în arcă, 39 și n-au știut nimic până când nu a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi și la venirea Fiului Omului. 40 Atunci, doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar altul va fi lăsat. 41 Două femei vor măcina la moară – una va fi luată, iar alta va fi lăsată.
42 Vegheați, deci, pentru că nu știți în ce zi vine Domnul vostru! 43 Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști în ce strajă din noapte vine hoțul, ar veghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. 44 De aceea, fiți pregătiți și voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Sclavul credincios și înțelept
45 Cine este deci sclavul credincios și înțelept, pe care stăpânul l-a desemnat responsabil peste ceilalți sclavi ai săi, ca să le dea hrana la timp? 46 Fericit este sclavul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 47 Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 48 Dar, dacă sclavul acela rău zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie!“ 49 și începe să-i bată pe confrații lui și să mănânce și să bea cu bețivii, 50 stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n-o știe. 51 El îl va tăia în două și-i va hotărî partea la un loc cu ipocriții. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!
O perimos le Ierusalimosco. Duvar o avimos le Hristososco hai sar terminel‐pe e lumea. Cana avela codou ceaso?
1 Hai înclindos o Iisus anda o templo, ghelo hai pașîle Lestar Lesche ucenicea, te sicaven‐Lesche o templo. 2 Ta Ou boldea hai phendea: Dichen tume sea cadala? Ceaces phenau tumende: Ni aciola bar pă barăste, caște ni avel perado. 3 Hai beșîndos Ou p‐o Plai le Măslinengo, avile Leste ăl ucenicea d‐ăc rig, hai phende: Phen amenghe cana si te aven cadala hai so sicadiola cana avesa Tu c‐o terminimos la lumeaco. 4 Boldindos, o Iisus phendea lenghe: Dichen, te na tharel‐tume da coniva. 5 Că si te aven but andă Muro anau, hai phenena: Me sem o Hristoso, hai tharena buten. 6 Si te așunen anda războiende hai dimos duma anda‐l războia; len sama te na daran, că sea cadala trăbun te aven, ta nai te avel o terminimos. 7 Că si te ușten neamo pă neamoste, ăc thagarimos p‐aver thagarimos, si te avel boch hai ciuma hai p‐aver thana izdrala e phuî. 8 Ta sea cadala si te aven numa ăl ducha anglune. 9 Atuncea tumen si te den‐tume c‐o nasulimos, mundarena‐tumen hai avena urîme sauără neamurendar Muro anau. 10 Atuncea but si te poticnin‐pe, bichinina‐pe ech p‐aver; hai urîna‐pe ech p‐aver. 11 Hai but proorocea hohamne uștena te hohaven hai te tharen buten. 12 Hai anda‐l but bezeha, e dragostea butenghi șudreola. 13 Ta sao răbdilo gi‐co șăro, codoa avela mîntuime. 14 Hai si te phendol cadai Evanghelia le thagarimaschi andă sauără lumea, sar mărturia că sauără neamurea; hai pala cadaia termininape ăl manuș. 15 Tume cana dichena le nasules o mulano, sar phendol and‐o prooroco Daniel and‐o than o ujo‐con cetil te hachiarel. 16 Atuncea cola anda‐i Iudeia te nașăn p‐ăl plaia. 17 Sao avela opre p‐o cher, te na hulistiol te lel pe buchea anda o cher. 18 Hai sao avela avri p‐o cîmpo te na boldel‐pe parpale, te lel pe gada. 19 Nasul colendar save avena chamnea, hai cola save dena ciuci pe ceaven andă codol ghesa. 20 Rughin‐tume te na avel ivend, hai ghesa savatosco cana trăbula te nașăn. 21 Si te avel atuncea ăc tanghiarimos baro sar nas dă‐cana si ăl manuș gi acana, hai niș nai te mai avel. 22 Hai te na harniardileas codol ghesa, ni astrala niș ăc manuș, ta anda cola ăl alome harniardeona codol ghesa. 23 Atunci te phenela da coniva: Eta, o Mesia si cathe or închialtar, te na pachian‐les. 24 Si te ușten hristoșia hohamne hai proorocea hohamne hai sicavena semnea ta i minunea, caște tharen, te daștina, i colen cai si alome. 25 Eta, phendem tumenghe mai anglal. 26 Cadea, că te phenena tumenghe: Eta si and‐ăc than mulano, te na înclel; eta si and‐ăl chera, te na pachian. 27 Că sar înclel o strafeamos, cathar înclel o cham hai sicadiol cai perel o cham, cadea sicadiola cana avela o Ciao le Manușăsco. 28 Othe cai avela o stîrvo, othe avena ăl vulturea. 29 Palal ghesa le tanghiarimasche, o cham cherdola calo hai o cionot ni mai luminila, h‐ăl cerhaia perena anda o cero hai ăl zurealimata anda o cero izdrana. 30 Atuncea sicadiola p‐o cero o semno le Ciavesco le Manușăsco hai rovena sauără neamurea p‐ai phuî hai dichena le Ciaves le Manușăsco p‐ăl norea le cerosche, avindos zuralimasa hai bute slavasa. 31 Hai dela drom Pe îngeren, dena mui anda‐i trîmbița on chidena sauără alome Lesche anda‐l ștar barvalea, and‐ăc than gi caver than le cerosco. 32 Sichion e pilda catar o smochino: Cana lesche raia si crudo hai den lesche patrea, pringianen că o milai si pașă. 33 Sa cadea i tume, cana dichena sea cadala, te gianen că si pașă, si c‐o udar. 34 Ceaces phenau tumenghe că ni nachela cadau neamo, gi‐cana ni avena sea cadala. 35 O cero hai phuî nachena, ta so Me phenau ni nachela. 36 Hai anda codou ghes hai codou ceaso ni gianel coniva, niș ăl îngerea anda o cero, niș o Ciao, hai numa o Dad. 37 Hai cadea sar sas and‐ăl ghesa le Noesche, cadea avela i c‐o avimos le Ciavesco le Manușăsco. 38 Cadea sar and‐ăl ghesa angla o potopo, ăl manuș hanas hai penas, însurinas‐pe hai măritinas‐pe, gi and‐o ghes cana o Noe întrisailo and‐e corabia. 39 Hai ni gi angle gi‐cai avilo o potopo, hai lilea‐le sauărăn, sa cadea avela i c‐o avimos le Ciavesco le Manușăsco. 40 Atuncea, anda dui cai avena avri p‐o cîmpo, ech avela lilo, hai coaver avela muchlo. 41 Anda dui giuvlea cai avena c‐o aseau te măcinin, ech avela lili hai coi‐aver avela muchli. 42 Beșăn giungade, că ni gianen andă sao ghes avel tumaro Rai. 43 Coia gianen, că te gianel o manuș andă so straja anda‐i reat avel o cior, beșălas giungado hai ni muchelas te paravel lesco cher. 44 Codolasche i tume beșăn te aven gata, că and‐o ceaso cai ni cion goghi si te avel o Ciao le Manușăsco. 45 Savi, avela e sluga e ceaci hai gogheali, cai sas ciutini catar o stăpîno pă lesche slugi, te del‐le o hamos cana trăbul? 46 Fericime avela codoi sluga, cai cana avela o stăpîno arachela‐la cherindos cadea. 47 Ceaces phenau‐tumenghe că ciola‐la pă sauără barvalimata lesche. 48 Ta cana codoi sluga avela nasul, hai phenela andă pio ilo: muro stăpîno ni avel acana mai beșăl, 49 Hai asteardiola te marel colen cai slujin and‐ăc than lesa, hai hala hai pela le machearnența, 50 Si te avel o stăpîno codol slugengo, and‐o ghes cai ni ajuchearen hai and‐o ceaso cai ni pringianen‐les, 51 Hai si te cinela anda‐i slujba, hai si te avel lachi partea le ciorența garade. Othe avela roimos hai duch ta chidesa and‐ăl dand.