Pilda celor zece fecioare
1 Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2 Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. 3 Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele, 4 dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase. 5 Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.
6 La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“. 7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. 8 Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“. 9 Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“.
10 În timp ce se duceau să cumpere ulei , a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă. 11 Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“. 12 Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc“.
13 Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
(Lc. 19:12-27)14 Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15 Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16 cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17 Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18 Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.
19 După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20 Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“. 21 Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“.
22 S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“. 23 Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“.
24 S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25 așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“. 26 Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27 Atunci trebuia ca tu să-mi fi dat arginții la bancheri, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.
28 Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29 Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 30 Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“.
Judecata finală
31 Când Fiul Omului va veni în gloria Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul gloriei Sale 32 și toate națiunile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum desparte păstorul oile de capre 33 și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele la stânga.
34 Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! 35 Căci Mi-a fost foame și Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și Mi-ați dat să beau, am fost străin și M-ați primit între voi, 36 am fost gol și M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și M-ați vizitat, am fost în închisoare și ați venit la Mine“.
37 Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci, sau însetat și Ți-am dat să bei? 38 Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit între noi, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39 Și când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?“.
40 Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi-ați făcut!“.
41 Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui! 42 Căci Mi-a fost foame și nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, 43 am fost străin și nu M-ați primit între voi, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu M-ați vizitat!“.
44 Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți-am slujit?“.
45 Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n-ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi-ați făcut!“.
46 Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.
Ăl pilde le deșă ceianța hai le talanțenghe. E cris cai si te avel.
1 O thagarimos anda o cero meala deșă ceianța barea, cai lile pe candele hai încliste te malaven le giamutres. 2 Pangi anda lende sas bi‐goghiaco, hai pangi goghiasa. 3 Cola le bi‐goghiache cana lile ăl candele, ni lile i uleio andă lende. 4 Ta cola le goghiasa lile uleio and‐ăl vasuri, ăc data le candelența. 5 Ta sar o giamutro mai beșălas, sea pele ta sute. 6 Hai c‐o mașcar le rachiaco, dinea‐pe mui: Eta, avel o giamutro! Înclen te maladion lesa! 7 Atuncea uștile anda‐i lindri ăl deș ceia barea hai lacearde pe candele. 8 Cola cai nas‐len goghi phende colenghe le goghiache: Den amen anda o uleio tumaro, că meren amare candele. 9 Ta ăl ceia le goghiasa bolde, hai phende: Ni, te na aresas te na aresela amen, hai niș tumen. Mai mișto gian că cola cai bichinen hai chinen tumenghe. 10 Ta sar on ghele te chinen, avilo o giamutro hai cola cai sas gata întrisaile lesa andră c‐o abiau, hai o udar phandadilo. 11 Hai mai încheal aresle i col‐aver ceia, hai phende: Devla, Devla, deschiar i amenghe. 12 Hai ou boldea hai phendea: Ceaces phenau tumenghe: Tumen ni pringianau. 13 Codolasche, beșăn giungade, că ni gianen o ghes hai niș o ceaso cana avel o Ciao le Manușăsco. 14 Hai mai si că ăc manuș, cai telearindos dur, dinea mui pe slugen ta dinea pă lenghe vast pio barvalimos. 15 Eches dinea‐les pangi talanțea, avres dui talanțea, avres ăc talanțo, fie saves sar daștila, hai teleardea. 16 Sar teleardea, coua cai leas pangi talanțea cherdea buchi lența, hai mai lilea lența aver pangi talanțea. 17 Sa cadea i coua le dui talanțeansa, mai lilea aver dui. 18 Hai coua cai lias ăc talanțo ghelo hai hanadea and‐e phuî, ta ciutea‐les garado o arginto pe stăpînosco. 19 Pala but ghesa, avilo o stăpîno codol slugengo hai socotisailo lența. 20 Hai cana pașol coua cai leas pangi talanțea, andea aver pangi talanțea hai phendea: Devla, pangi talanțea dinean‐man, eta aver pangi talanțea lile lența. 21 Ta o stăpîno phendea: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 22 Pașîlo i coua le dui talanțeansa, phendea: Devla, dui talanțea dinean‐man, eta aver dui talanțea lile lența. 23 Ta o stăpîno phendea‐lesche: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 24 Pașîndos i coua cai leas ăc talanto, phendea: Devla, gianglem tut că san manuș nasul, cai seceris catar ni ciutean, hai chides catar ni ciordean. 25 Darailem hai ghelem ta garadem chio talanto and‐e phuî; eta so si chiro. 26 Ta o stăpîno boldea hai phendea‐lesche: Sluga vicleano hai chaili, gianeas că seceriu catar ni ciutem, hai chidau catar ni ciordem? 27 Mișto sas te ciuteanas mîră love c‐ăl zarafea, hai me, cana avauas, lauas mîră love dobîndasa. 28 Len lestar o talanto, hai den‐les colesche cai si‐les deș talanțea. 29 Că sa coles cai si‐les dela‐pes lesche, hai colestar cai nai‐les, i so si‐les lela‐pe lestar. 30 Hai pe sluga e nasul ciuden la and‐o calimos o mai baro. Othe avela roimos hai chidela and‐ăl dand duchendar. 31 Cana avela o Ciao le Manușăsco andă Pio barimos, hai ăl îngerea ujă Lesa, beșăla pă Pio trono Pe barimasco. 32 Hai chidena‐pe angla Leste sauără neamurea hai deschearena len echen avrendar, sar deschearel o păstoro le bacrean catar ăl buznea. 33 Hai ciola le bacrean ch‐e ceaci, hai le buznean ch‐e banghi. 34 Atuncea o thagar phenela colenghe catar e ceaci Leschi: Aven, mișto‐dine‐duma Mîră Dadesche, hai moștenin o thagarimos so sas cherdo tumenghe, dă cana cherdili e lumea. 35 Că bochalo semas, hai dinen‐Man ta halem; trușalo semas hai dinen‐Man ta pilem; nas‐Man coniva hai tume lilen‐Man tumende. 36 Nango semas hai hureaden‐Man; nasvalo semas hai roden‐Man; and‐o phandaimos semas hai avilen Mande. 37 Atuncea ăl ceace phucena: Devla, cana dichleam‐Tut bochalo hai dineam‐Tut te has? Or trușalo hai dineam‐Tut te pes? 38 Or cana dichleam‐Tut corcoro hai lileam‐Tut amende or nango hai hureadeam‐Tut? 39 Or cana dichleam‐Tut nasvalo or and‐o phandaimos hai avileam‐Tute? 40 Hai o thagar boldela, hai phenela: Ceaces phenau tumenghe, că atuncea cana cherden echesche anda cadal phral Mîră ăl mai țîcne, Manghe cherden. 41 Atuncea phenela i colenghe catar e banghi: Telearen Mandar, cai sen dine armaia and‐e iag e bișăresco, cai si cherdi anda o beng hai lesche îngerea. 42 Că bochalo semas, hai ni dinen‐Man ta halem; trușalo semas ta ni dinen‐Man ta pilem; 43 Nas‐Man coniva, ta ni lilen‐Man coniva tumende; nango, ta ni hureaden‐Man; nasvalo hai phandado, ta ni avilen Mande. 44 Atuncea i on boldena hai phucena: Devla, cana dichleam‐Tu bochalo, or trușalo, or corcoro, or nango, or nasvalo, or phandado hai ni slujisardeam‐Tuche? 45 Ta Ou boldela lenghe hai phenela: Ceaces phenau tumenghe: Cana ni cherden niș echesche anda cadal prea țîcne, niș Manghe ni cherden. 46 Hai cadala giana che osînda bișăresco, ta ăl ceace and‐o traio bișăresco.