Liderii religioși decid să-L condamne pe Isus
(Mc. 15:1Lc. 23:1Ioan 18:28-32)1 Când s-a făcut dimineață, toți conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte. 2 Apoi, după ce L-au legat, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul.
Iuda se spânzură
(F.A. 1:16-20)3 Atunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău și a dus înapoi cei treizeci de arginți la conducătorii preoților și la bătrâni, 4 zicând:
‒ Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat!
Ei i-au răspuns:
‒ Ce ne pasă nouă? Treaba ta!
5 Iuda a aruncat arginții în Templu și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6 Conducătorii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să fie puși în vistierie, pentru că sunt preț de sânge“. 7 Și, după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei terenul olarului, ca loc de înmormântare pentru străini. 8 Iată de ce terenul acela a fost numit „Terenul Sângelui“ până în ziua de azi. 9 Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
„Au luat cei treizeci de arginți,
prețul Celui prețuit,
la care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel,
10 și i-au dat pe terenul olarului,
așa cum mi-a poruncit Domnul“ .
Isus înaintea lui Pilat
(Mc. 15:2-5Lc. 23:2-5Ioan 18:29-38)11 Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului.
Guvernatorul L-a întrebat, zicând:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus a zis:
‒ Tu o spui!
12 Dar când a fost acuzat de conducătorii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13 Atunci Pilat I-a zis:
‒ Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?
14 Dar Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, astfel că guvernatorul era foarte uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mc. 15:6-15Lc. 23:13-25Ioan 18:39–19:16)15 Guvernatorul obișnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze mulțimii un deținut pe care-l voiau ei. 16 La acea vreme aveau un deținut vestit, numit Isus Barabba.
17 Așadar, după ce s-a adunat mulțimea, Pilat i-a întrebat:
‒ Pe cine vreți să vi-l eliberez, pe Isus Barabba sau pe Isus, Cel numit Cristos?
18 Căci știa că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.
19 În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“.
20 Dar conducătorii preoților și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Barabba, iar Isus să fie omorât.
21 Guvernatorul a răspuns, zicându-le:
‒ Pe care dintre aceștia doi vreți să vi-l eliberez?
Ei au zis:
‒ Pe Barabba!
22 Pilat a zis:
‒ Și atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos?
Ei au răspuns cu toții:
‒ Să fie răstignit!
23 El i-a întrebat:
‒ Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
‒ Să fie răstignit!
24 Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii, zicând:
‒ Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!
25 Și tot poporul, răspunzând, i-a zis:
‒ Sângele Lui să fie peste noi și peste copiii noștri!
26 Atunci le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mc. 15:16-20Ioan 19:2-3)27 Atunci soldații guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. 28 L-au dezbrăcat și au pus pe El o mantie roșie, 29 au împletit o coroană de spini, I-au așezat-o pe cap, I-au pus o trestie în mâna dreaptă și apoi au îngenuncheat înaintea Lui și și-au bătut joc de El, zicând: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. 30 Ei Îl scuipau, Îi luau trestia și-L loveau peste cap. 31 După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
(Mc. 15:21-32Lc. 23:26-43Ioan 19:17-24)32 Când au ieșit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, și l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice și „Locul Craniului“ , 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.
35 După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profet: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și au tras la sorți pentru cămașa Mea“ . 36 Apoi s-au așezat jos și Îl păzeau acolo. 37 Îi puseseră deasupra capului acuzația pe care era scris:
„Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“.38 Tot atunci au fost răstigniți împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui .
39 Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, dă-Te jos de pe cruce!“.
41 Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl batjocoreau, zicând: 42 „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu; să-L scape acum Dumnezeu, dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“. 44 La fel Îl insultau și răsculații care erau răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Mc. 15:33-41Lc. 23:44-49Ioan 19:28-37)45 De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Cam pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: „Eli, Eli, lema sabactani?“, care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“.
47 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“.
48 Imediat unul dintre ei a alergat și a luat un burete, l-a umplut cu oțet de vin, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“.
50 Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul.
51 Și iată că draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au fost înviate. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora.
54 Centurionul și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat foarte tare și au zis: „Într-adevăr Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“.
55 Acolo mai erau și multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea și Îi slujiseră. 56 Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif – și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Mc. 15:42-47Lc. 23:50-56Ioan 19:38-42)57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise și el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in curată 60 și L-a pus în propriul său mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Maria erau și ele acolo, șezând înaintea mormântului.
Mormântul este păzit
62 A doua zi, cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoților și fariseii s-au adunat la Pilat 63 și i-au zis:
‒ Stăpâne, ne-am amintit că înșelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“. 64 Așadar, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină noaptea și să-L fure, apoi să spună poporului: „A fost înviat dintre cei morți!“. Atunci această înșelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!
65 Pilat le-a răspuns:
‒ Aveți o gardă. Duceți-vă și întăriți-l cum știți!
66 Ei s-au dus împreună cu garda și au întărit mormântul, sigilând piatra.
O Iisus angla o Pilat. O Iuda umbladilo. O Iisus hai o Baraba. O Iisus dino te merel. E biciuirea, o prasamos, hai o umbladimos. O merimos, o prahomos, hai ăl paznicea c‐o mormînto.
1 Ta cana sas detehara, sauără rașaia hai ăl phure and‐o norodo dine‐pe duma and‐o Iisus caște mundaren‐Les. 2 Hai phangle‐Les ta înghiarde‐Les c‐o Ponțiu Pilat, cai sas dregătoro. 3 Atuncea o Iuda, cai bichindea‐Les, cana așundea că sas osîndime, falea‐les nasul hai înghiardea palpale le rașaienghe hai le phurenghe ăl treanda argințea cai lileas‐len, 4 Hai phendea: Thardilem bichindos rat bidoșalo. On phende‐lesche: So phenes‐amenghe? Tu si te diches. 5 Ou ciudeas ăl argințea and‐o templo, teleardea othar, ta sar ghelo i umbladilo. 6 Ăl rașaia lile ăl love, hai phende: Nai mișto te cias‐len and‐e visteria le templosche, că si pochin pă rateste. 7 Hai sar dine duma, chinde ăc Than le Pirearengo, othe te prahon le streinen. 8 Anda codolasche codou than buciol Than le Ratesco, gi p‐o ghes dă ghes. 9 Atuncea maladilo so phendilo catar o prooroco Ieremia, cai phendea: «Hai lile codol treanda argințea, pochin cai pochinde‐les ăl ciave le Israelosche, 10 Hai dine‐le p‐o Than le Pirearengo, pala sar phendea manghe o Rai.» 11 Hai o Iisus beșălas angla o dregătoro, cai phușlea‐Les: Tu san o thagar le jîdaiengo? Hai o Iisus boldea‐lesche: Tu phenes. 12 Ta c‐ăl doșa cai anenas‐Lesche ăl rașaia hai ăl phure, ni boldelas‐lenghe chanci. 13 Atuncea phendea‐Lesche o Pilat: Ni așunes caborendar doșaren-Tut cadala? 14 Ta Ou ni boldea‐lesche chanci, hai o dregătoro mirilas‐pe lestar. 15 C‐ăl ghesa le Patraghiache, o dregătoro delas o drom ăc phandadesco save manghenas o norodo. 16 Hai othe sas‐len ăc phandado anavesa, cai buciolas Baraba. 17 Hai sar sas on chidine, o Pilat phendea‐lenghe: Saves camen te dau lesco drom, le Barabas or le Iisusos, cai phenen lesche Hristoso? 18 Ou gianelas că holinatar dineas‐Les pă lesche vast. 19 Hai sar beșălas o Pilat pă pio than le crisaco, leschi giuvli dinea lesche drom ta phendea: Te na cheres chanci codol ceacesche, că but pharo sas manghe and‐o suno, anda Leste. 20 Ta ăl rașaia hai ăl phure denas‐pe pașal manuș caște manghen le Barabas, hai le Iisusos te hasaren. 21 O dregătoro astardea, hai phușlea‐le: Saves anda‐l dui camen te dav‐les tumenghe? Ta on phenenas: Le Barabas. 22 Ta o Pilat phendea‐lenghe: Ta so cherau le Iisusosa, cai buciol Hristoso? Hai sea bolde hai phende: Te avel umblado! 23 Ta o Pilat pale phendea: Ta so nasulimos cherdea? Ta on mai zurales denas mui hai phenenas: Te avel umblado! 24 Ta cana dichlea cadea o Pilat că ni cherel mișto chanci, hai mai nasul holiaile, lilea pai hai thodea pe p‐ăl vast angla sauără manuș, hai phendea: Bidoșaco sem anda o rat cadal manușăsco ceacio. Tume si te dichen. 25 Hai sauără norodo bolde hai phende: Lesco rat te avel p‐amende hai p‐amare ciave! 26 Atuncea dinea lenghe drom le Barabas, hai le Iisusos biciuisardea‐Les hai dinea‐Les te avel umblado. 27 Atuncea ăl ostașa le dregătoresche lile le Iisusos hai înghiarde‐Les and‐o pretorio, hai chidine pașa o Iisus sauără manușen, 28 Nanghiarde‐Les Lesche țoalendar, hai hureade‐Les ăc mantauasa loli. 29 Cherde Lesche ăc coroana carenghi, ciutela‐Lesche p‐o șăro, hai and‐o vast ceacio ăc trestia: hai denas cocea angla Leste, prasanas‐pesche Lestar, phenindos: Bucurisao, thagara le jîdaiengo! 30 Ciungarenas pă Leste, lile e trastia hai marenas‐Les andă o șăro. 31 Hai pala so prasaile‐pesche Lestar, nanghiarde‐Les le mantauatar, hai hureade‐les Lesche țoalența hai înghiarde‐Les te umblaven‐Les. 32 Hai cana încliste, arachle eche manușes anda‐i Cirena, cai buciolas Simono, hai silosarde‐Les te înghiarel Lesco trușul. 33 Aresle c‐o than cai buciol Golgota, cai p‐aver cib hachiardol: o Than le Șăresco, 34 Dine‐Les te pel mol hamime fiareasa; cana ciutea and‐o mui ni camnea te pel. 35 Hai pala so umblade‐Les, hulade Lesche țoale mașcar peste, ta țîrde c‐o sorțo le zarosa, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco: «Hulade Mîră țoale mașcar peste, hai anda Muro gad țîrde c‐o sorțo.» 36 Ăl ostașea beșănas othe, hai păzinas‐Les. 37 Opral pă Lesco șăro sas hramome Leschi doș: Cadaua si o Iisus, o thagar le jîdaiengo. 38 And‐ăc than Lesa mai sas umblade i dui tîlharea, ech că Leschi ceaci, hai ech că Leschi bangi. 39 Ăl manuș cai nachenas hulinas‐Les, hai denas anda o șăro, 40 Hai phenenas: Tu, sao peravea o templo hai andă trin ghes vazdes‐les c‐o than, mîntuisao Tu Tut! Cana san Tu o Ciao le Devlesco, de Tu tele pa o trușul! 41 Sa cadea ăl rașaia, prasanas‐Les, hai ăl sicadine hai le phurența, phenenas: 42 Avren mîntuisardea, hai Pes ni daștil te mîntuil‐Pe! Cana si o thagar le Israelosco, te del‐Pe tele pa o trușul, atuncea pacheasa andă Leste. 43 Pachiailo and‐o Del: Te hastral‐Les acana cana Ou camnea‐Les! Că Ou phendea: Sem o Ciao de Devlesco. 44 Sa cadea prasanas‐Les ăl tîlharea cola cai sas umblade Lesa. 45 Hai catar ăl șou ceaso, cherdili reat cali pă sauără phuî, ci c‐ăl înia ceaso. 46 Hai c‐ăl înia ceaso o Iisus dinea mui zurales, hai phendea: Eli, Eli, lama sabahtani? p‐amari cib avel: Muro Del, Muro Del, sostar muchlean‐Ma corcoro? 47 Ta manuș cai beșănas othe cana așunde, phende: Cadaua del mui le Ilias. 48 Ech anda lende nașlo hai lilea ăc bureto, ta pherdea‐le șutesa, ciutea‐les and‐ăc trestia hai vazdea‐les opre te pel. 49 Ta col‐aver phenenas: Muchen, te diches avel o Ilia te mîntuil‐Les? 50 Hai o Iisus pale dinea mui zurales, hai dinea Pio duho. 51 Hai eta că e perdeaua anda o templo cindili andă donde, d‐opral gi tele, e phuî izdraia, hai ăl bar parîle; 52 Ăl mormîntea descheaile, hai but corpuri sfințenghe mule uștile. 53 Hai pala o giuvindimos Lesco, on încliste anda‐l mormînturi, întrisaile and‐o foro hai sicadile butenghe. 54 O sutașo colența cai păzinas le Iisusos and‐ăc than, cana dichle o izdramos hai sea so cherdilo, daraile nasul, hai phende: Ceaces, Cadaua sas o Ciao le Devlesco! 55 Othe sas i but giuvlea, cai dichenas dural, hai avilenas anda‐i Galilea pala o Iisus, slujindo‐Les. 56 Mașcar lende sas e Maria Magdalena, hai e Maria, e dei le Iacoboschi hai le Iosaschi, hai e dei le ciavenghi le Zevedeosche. 57 Cana cherdili e reat, avilo ăc manuș barvalo anda‐i Arimatea, le anavesa dă Iosifo, cai i ou sas ăc ucenico le Iisusosco. 58 Cadaua ghelo c‐o Pilat, ta manglea o corpo le Iisososco. Atuncea o Pilat poruncisardea te del‐les lesche. 59 O Iosifo, cana lilea o corpo le Iisusosco, hureadea‐Les and‐ăc pohtan ujo inosco. 60 Hai ciutea‐Les and‐ăc mormînto piro neo, cai cherdea‐les and‐o bar, hai pala so ciute ăc bar baro c‐o udar le mormîntosco, ou teleardea. 61 Hai othe sas e Maria Magdalena hai coi‐aver Maria, beșănas angla o mormînto. 62 Pala cadaua ghes, o ghes le dongo, chidineaile ăl rașaia hai ăl fariseia c‐o Pilat, 63 Hai phende: Raiana, andeam amenghe goghi că o cior hai o taritori Codoua phendea, cana trăilas: Pa trin ghesa si te ușteau. 64 Poruncisar acana, că o mormînto te avel păzime gi c‐ăl trin ghesa, te na aven pala cadaia Lesche ucenicea te cioren‐Les, hai te phenen sauărănghe: Uștilo and‐ăl mule. Cadaua tharimos avela mai nasul dă sar o angluno le manușănghe. 65 O Pilat phendea: Si tumen straja; gian hai zurearen‐la sar gianen. 66 Hai on ghele, zurearde e straja c‐o mormînto, hai ciute sigilio p‐o bar cai sas angla o mormînto.