Paiul și bârna
(Lc. 6:37-38, Lc. 41-42)1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci, cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.
3 De ce vezi tu așchia din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău? 4 Sau cum îi vei spune fratelui tău: «Lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când iată, în ochiul tău este o bârnă? 5 Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
6 Să nu dați câinilor ce este sfânt, nici să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie.
Cereți, căutați, bateți
(Lc. 11:9-13Lc. 6:31)7 Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere primește; cel ce caută găsește, iar celui ce bate i se va deschide.
9 Cine este omul acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea o piatră, 10 sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe? 11 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, Care este în Ceruri, le va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Prin urmare, tot ceea ce doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel! Căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții.
Poarta îngustă
(Lc. 13:24)13 Intrați pe poarta cea îngustă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea! 14 Dar îngustă este poarta, strâmtă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Identificarea profeților falși după fapte
(Lc. 6:43-44)15 Păziți-vă de profeții falși! Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar, în interiorul lor, sunt niște lupi răpitori. 16 Îi veți recunoaște după roadele lor. Culeg oare oamenii struguri din spini sau smochine din ciulini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul stricat face roade rele. 18 Un pom bun nu poate face roade rele și un pom stricat nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște.
21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în Ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?». 23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi cei ce comiteți fărădelegea!».
Casa construită pe stâncă
(Lc. 6:47-49)24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face va fi asemănat cu un om înțelept, care și-a construit casa pe stâncă. 25 S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că temelia îi fusese pusă pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nesăbuit, care și-a construit casa pe nisip. 27 S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și ea s-a prăbușit, iar prăbușirea i-a fost mare“.
28 După ce a terminat Isus de spus aceste cuvinte, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29 căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.
E predica pa o plai ucio terminime. E cris le manușăngo. O zuralimos and‐o rughimos. O drom le mîntuimasco hai le hasarimasco. Te nașăn catar ăl proorocea ăl hohamne.
1 Na judechin caște na aven judechime. 2 Sar judechin, cadea si te aven judechime hai so pireasa cion, codolasa ciola‐pe tumenghe. 3 Sostar diches tu e sulum and‐e iach che phraleschi, hai e rovli andă chi iach ni diches‐la? 4 Or sar daștis te phenes che phralesche: Much te incalavau e sulum anda chi iach, hai eta că e rovli si andă chi iach? 5 Cheres cioria, incal anglal e rovli anda chi iach, hai pala codoia dichesa mișto te incalaves e sulum anda‐i iach che phraleschi. 6 Te na den ca‐l giuchel ăl buchea ujă, hai te na ciuden tumare mărgăritarea ca‐l bale, te na ușteaven‐le and‐ăl pîrne hai te bolden‐pe hai te ciunghiaren i tume. 7 Manghen hai va dela pe tumen; roden hai arachena; maren hai si te deschiaol tumenghe. 8 Orcon manghel, dela‐les, con rodel arachela, hai coa cai marel deschiaola. 9 Sao manuș anda tumende cai cana manghel lesco ciao ăc marno, te dela‐les ăc bar? 10 Or te manghel lesche macio hai ou te dela‐les sap? 11 Acana, cana tume cai sen nasul, gianen te den buchia lace tumare ciaven, cabor mai but tumaro Dad opral and‐o cero, dela buchea lace colen cai manghen? 12 Sea so tume camen te cheren tumenghe ăl manuș cheren lenghe tume mai anglal, că andă cadaia astardiol sea so manghel‐pe and‐e Cris h‐ăl proorocea. 13 Gian p‐o udar o tang, că buhlo si o udar hai i o drom cai înghiarel c‐o merimos hai but si cai gian pă lende. 14 Hai tang si o udar hai i o drom cai gial c‐o traio, hai țîra si codola cai arachen‐len. 15 Den tume and‐ăc rig catar ăl proorocea cai si hohamne, on aven tumende hureade sar bacrea, ta andral si niște ru nasul. 16 Pala lenghe rodurea pringianena‐le. Chiden ăl manuș dracha anda‐l canro, or smochina anda‐l canre? 17 Sa cadea orso pomo lacio cherel rodurea lace, hai orso pomo nasul cherel rodurea nasul. 18 Ăc pomo lacio naștil te cherel rodurea nasul, hai nici ăc pomo nasul naștil te cherel rodurea lace. 19 Hai orso pomo cai ni cherel rodurea lace si cindo hai ciudino and‐e iag. 20 Codolatar pala lenghe rodurea pringianena le. 21 Na orcon phenela Manghe: Devla, Devla, avela and‐o thagarimos le cerosco, hai cola save cherena so camela Munro Dad and‐o cero. 22 But phenena Manghe andă codou ghes: Devla, Devla, ni proorocisardeam ame andă Chio anau, hai ni incaladeam ame o beng andă Chio anau, hai ni cherdeam ame but minuni andă Chio anau? 23 Ta Me si te phenau‐lenghe: Ci echvar tumen ni pringeandem tumen dă cana sen. Durion Mandar sea cai cheren bezeha. 24 Codolatar, orsao așunel so Me phenau hai cherel‐le, gianau că si sar ăc manuș goghiasa cai vazdea pesco cher p‐o bar. 25 Peline ăl brîșînda, avile bare paia, marde ăl barvalea andă codou cher hai ni peradea‐les, că sas vazdino p‐o bar. 26 Ta orsao așunel so Me phenau hai ni cherel‐la, gianau că si sar ăc manuș bi‐goghiaco, cai vazdea pesco cher p‐o chișai. 27 Peline ăl brîșînda, avile bare paia, phurdeas e barval hai mardea and‐o cher, hai codou cher peleas. Hai baro sas lesco perimos. 28 Cana o Iisus phandadea, ăl mai but manuș mirinas‐pe catar Lesco sicaimos. 29 Ou sicavelas‐len sar ech cai si zuralo, hai na sar sicavelas‐len lenghe ăl sicaitorea.